Se știe că dacă ești student la Drept înseamnă că umbli mereu cu o tonă de cărți după tine. Dar asta nu înseamnă că neapărat le și citești. Și ai mult de învățat! Cum să fii student la Drept și să nu ai cartea la Drept Civil sau la Drept Privat Roman, sau Drept Constituțional, nu mai spun de broşurile cu spețe și teste? Dacă nu le ai înseamnă că nu ești studentul ăla care aparent pare sârguincios deși, la orele care se întind până noaptea târziu, îți cad ochii de somn și te gândești la orice, numai nu la ce spune profesorul, venit pentru tine seara târziu, să te învețe carte. Și cari cărțile cu tine la fiecare curs, că, vezi Doamne, trebuie să faci impresie bună în fața profesorilor, să le răsfoiești interesat în timpul prelegerilor, ca și cum ai citit manualul din scoarță în scoarță și, practic, îl știi pe de rost. Doar că momentul în care deschizi cartea, decis și hotărât să afli ce scrie în ea, este atunci când peste noapte ai un examen de susținut și la care ai enoooorrrrm de mult de învățat. Și parcă citești, și parcă spui în sinea ta ca ”eu asta am înțeles și am să pot scrie”... Ba mai mult, ai să dai și exemple și ai să formulezi definiții, ai să faci clasificările pe care profesorului ți le-a predat la cursuri și tu, ca student la Drept, ești pregătit pentru a lua o notă mare. 10 chiar! Totuși, în ziua examenului ajungi la concluzia că practic nu știi nimic, dar pe foaie, în afara de nume, prenume, anul și grupa din care faci parte, trebuie să mai scrii ceva. Măcar un început de definiție, măcar un început de clasificări, măcar ceva… că ești student la Drept, totuși! Și în timpul acestui proces studios, cu inima care îți bate ca la un iepure când profesorul se învârte pe lângă masa ta, pentru că tu ți-ai scris niște biete clasificări în palmă (că poate te-or ajuta în timpul examenului, deși niciodată nu te ajută), se nasc cele mai amuzante situații. Cursuri și examene Examen la Drept Privat Roman. Un student a avut de descris drepturile de servitute la romani. Neștiind subiectul, a scris ce a putut. Iese din examen și spune: ”Am avut de scris despre servituții (servitute). Servituții, prostituții”. *** La cursurile de Teorie Generală a Dreptului profesorul a atenționat studenții că cei care absentează la orele sale ar putea să aibă ”norocul” de a se revedea cu el în sesiunea de restanțe. Deci, scopul primordial: nicio absență! Așa a crescut gradul de încredere a studenților că vor promova examenul. Vine ziua testării. Condiția: fără telefoane, fără caiete sau cărți, iar pe masă să fie doar pixul și testul. Profesorul a rugat studenții să scrie citeț, adică lizibil. Două ore de examen pentru a răspunde la întrebări. Iese un student din examen și, întrebat de colegi cum a scris, acesta răspunde: ”Am scris așa cum am înțeles, cu cuvintele mele. La sfârșit am pus că ”Am scris frumos și la lecții am fost”. *** Exament la Drept Privat Roman. Studenții de la frecvență redusă nu sunt neapărat cei de 20 de ani. Sunt oameni care mai au una-două facultăți, vreo două masterate și chiar doctorate. O studentă, înainte de examen: ”Profesorul e mai mic ca mine, chiar n-o să-i fie rușine dacă nu o să ma lase să copiez?”. *** La cursul de Instituții juridico-statale profesoara predă despre instituția parajuriștilor. Într-un moment, un student curios să afle mai multe detalii ridică mâna. Profesoara îl vede și îi dă cuvântul. Studentul: Doamna profesoară, dar acești parașutiști… Evident, nu a mai reușit să formuleze întrebarea, pentru că toți râdeau. *** Examen la Teoria Generală a Dreptului. Trece examenul, toți studenții fericiți că au scăpat de stres. O studentă: ”Nu am dormit două nopți cu Negru!” (n.r. Negru fiind numele profesorului). *** Și, evident, replica pe care toată lumea o știe: ”Ai învațat? Da, am citit!”.