Proiectul de lege prin care se propune eliminarea pedepselor pentru unele infracțiuni comise în domeniul afacerilor a fost discutat de autorități cu reprezentanții donatorilor și cei ai mediului de business. Cu toate acestea, propunerea ministrului Justiției, Vladimir Cebotari, de a include examinarea documentului în ședința cabinetului de miniștri, din 13 decembrie, a fost respinsă de premierul Pavel Filip. Prim-ministrul a menționat că a discutat cu Ambasadorul Uniunii Europene, Peter Michalko, care și-a exprimate mai multe îngrijorări în legătură cu acest proiect. ”Este o reformă mult așteptată, solicitată de fiecare dată când am avut întrevederi cu mediul de afaceri. Propun să nu ne grăbim și să mai avem o discuție asupra acestui proiect de lege”, a declarat Pavel Filip. Premierul susține că reprezentanții Uniunii Europene au fost induși în eroare. ”Personal l-am trecut și în lung și în lat și nu am văzut ce poate provoca aceste îngrijorări. Mai bine să luăm o pauză de o săptămână, să mai avem dezbateri cu mediul de afaceri. Apoi o să rugăm colegii din Parlament să grăbim lucrurile și să fie adoptat în două lecturi anul acesta”, a mai spus prim-ministrul. În același timp, Asociația Investitorilor Străini (AIS) susține că, având în vedere suspiciunile lansate public referitoare la cazurile recente de fraudă bancară, participanții la reuniune, în cadrul căruia s-a discutat proiectul, au dorit să se asigure că toate persoanele implicate în aceste cazuri nu vor beneficia de asemenea de prevederile acestei inițiative. De asemenea, AIS a semnalat mai multe prevederi care provoacă îngrijori pentru reprezentanții mediului de afaceri. Printre acestea:
  • instituirea răspunderii penale pentru încheierea oricărui acord anticoncurențial care generează daune extrem de mari sau care generează profituri extrem de mari (în practica internațională, această răspundere se aplică numai în cazul cartelurilor și nu al acordurilor verticale);
  • dacă în cursul unui control, un organism de control identifică că a fost săvârșită o infracțiune, trebuie să menționeze în actul său de control suma exactă a daunelor cauzate de infracțiune și acțiunile care trebuie întreprinse pentru remedierea încălcării. Actul de control nu poate fi atacat în instanță și servește drept probă pentru urmărirea penală. Există riscul ca garanțiile procedurale comune, aplicabile colectării de probe în cursul urmăririi penale (inclusiv împotriva autoincriminării), să nu fie luate în considerare de organismul de control;
  • aplicarea răspunderii penale pentru desfășurarea de activități care încalcă drepturile de proprietate intelectuală și care nu indică codul fiscal în documente sau indică greșelile.
Amintim că, documentul este criticat și de unii reprezentanți ai societății civile. Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Centrul de Resurse Juridice din Moldova susțin că, chiar dacă proiectul propune unele modificări care vor contribui la creșterea interesului pentru investitorii străini, totuși, printre amendamente au fost strecurate unele care par a nu avea nimic în comun cu atragerea de investiții străine sau îmbunătățirea climatului investițional și ar oferi facilități penale escrocilor implicați în fraude bancare. Proiectul prevede că persoana va fi liberată de răspundere penală dacă va întruni cumulativ mai multe condiții. Mai exact, infracțiunea a fost săvârșită pentru prima oară, iar persoana a înlăturat încălcările și a reparat prejudiciul în termenul stabilit de organul de control de stat al activităţii de întreprinzător sau un alt organ competent în controlul respectării prevederilor legislației din domeniu. De asemenea, persoana acuzată trebuie să achite la bugetul de stat o sumă egală cu valoarea prejudiciului material cauzat, dar nu mai mică decât dublul limitei maxime a amenzii prevăzute de sancțiunea articolului corespunzător din partea specială.