Conceptul de ”fake news” a câștigat tot mai multă atenție în ultimii ani, evoluând de la originea satirică din literatură la un amplu fenomen de critică. Chiar dacă poartă mai multe denumiri: zvon, dezinformare sau simple minciuni, aceste false afirmații sunt publicate, de obicei, pe site-uri web sau pe social media în vederea unui profit sau a unei influențe sociale. Piatra de temelie a unei publicări de fake news este falsitatea. Principalele afirmații ale chestiunilor comunicate în articolele de fake news sunt fabricate și neadevărate. Publicațiile de fake news sunt în mod intenționat sau cu bună știință false. Cea mai mare majoritate a articolelor de fake news sunt scrise privind persoanele publice sau evenimente actuale controversate și distribuite prin mijloacele social media cu scopul de a deveni virale. Prin conectarea postărilor din social media cu diverse site-uri web care conțin bannere cu anunțuri și/sau alt conținut publicitar, mulți editori de fake news pot să genereze bani din rezultatul traficului web. De fapt, o publicație de fake news de succes poate fi distribuită de milioane de ori și poate genera zeci de mii de dolari în venituri din publicitate. Prin definiție, fake news se referă la acele publicații online care în mod intenționat sau cu bună știință publică afirmații false. Este important de luat în seamă că în ultimele luni, câțiva politicieni și persoane publice au atribuit termenul de fake news articolelor pe care le-au considerat defăimătoare sau articolelor cărora nu le-au plăcut, pentru a face reclamații de la modul tradițional de publicare. Cu toate acestea, publicațiile de știri tradiționale nu se încadrează în această categorie de fake news pentru că acestea, prin natura lor nu sunt intenționate sau false cu bună știință. Editorii de fake news sunt adesea dați în judecată de persoane fizice sau afaceriști în căutare de daune materiale. Nicio pretenție legală nu este invocată mai frecvent împotriva editorilor de fake news decât defăimarea. În general, defăimarea este comunicarea unei false afirmații care dăunează reputația sau caracterul unei persoane. În Statele Unite, adevărul este apărarea absolută împotriva reclamației de calomnie. De asemea, în temeiul Primului Amendament privind protecția liberei exprimări, orice plângere de defăimare trebuie să dovedească că afirmațiile defăimătoare au fost publicate cu intenție. Similară cu defăimarea, implicarea intenționată a suferințelor emoționale este o lege des întâlnită a fi utilizată împotriva editorilor de fake news. Implicarea intenționată a suferințelor emoționale este posibilă atunci când o persoană în mod intenționat sau nesăbuit are un comportament extrem sau scandalos provocând altei persoane să sufere un puternic impact emoțional. Cu toate acestea, publicațiile de fake news rămân susceptibile în privința plângerii implicării intenționate a suferințelor emoționale, în special când este vorba despre persoane fizice. Editorii de fake news și alte conținuturi online ar trebui să fie conștienți de riscurile asociate de neautorizarea folosirii terțului proprietății intelectuale. Editorii online ar trebui să se abțină de la folosirii numelui unui terț, logo-uri sau alte forme de indentificare care pot crea confuzie printre consumatori. Creatorii de texte scrise, fotografii, creatorii de opere de artă au obținut drepturi exclusive sub legea drepturilor de autor pentru a reproduce, distribui, afișa și crea derivate ale lucrării pentru acel conținut. Editorii de fake news au trebuit să țină piept reclamațiilor privind ușoarele invazii ale intimității, fraudă, interferențe, dar și al unei varietăți de cauze civile. Platformele de social media sunt cele care permit editorilor răspândirea de fake news pentru toți utilizatorii de media într-un mod mult mai eficient și mai puțin costisitor decât metodele tradiționale de marketing. Acest articol prezintă definiția conceptului de fake news privind analiza legală, dar și problemele cu care se confruntă editorii. Întrucât fiecare publicație este diferită, editorii de online sunt sfătuiți să vorbească cu o persoană experimentată în marketing pe internet și cu un avocat privind proprietatea intelectuală în vederea minimizării unicului risc legal înainte de publicarea de fake news. Sursa: juridice.ro