Ministerul Justiției și Procuratura Generală trebuie să prezinte scuze oficiale, din numele statului, unui cetățean străin. Asta după ce acesta s-a adresat în instanță în urma acțiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală. Mai exact, doi cetățeni din Cipru au ajuns pe Aeroportul Internațional Chișinău, pentru că unul dintre ei urma să se logodească cu o cetățeancă din Republica Moldova. La ghișeul de control al pașapoartelor în unul dintre documente erau o bancnotă de 10 euro. Fiind întrebați de ce sunt bani în pașaport, aceștia au declarat că probabil au ajuns acolo întâmplător. Bărbații au fost verificați, însă nu s-a depistat nimic suspect. După ce au fost interogați, anchetatorul le-a spus că sunt liberi şi că timp de 2-3 zile le vor fi restituite pașapoartele. A doua zi, bărbații și cetățeanca moldoveancă au plecat la aeroport, unde s-au adresat la sectorul de poliție. După ce a ieșit de la poliție, femeia le-a comunicat că polițistul i-a dat numărul de telefon al unui avocat, care ar fi trebuit să-i ajute. După ce a fost contactat, avocatul a spus că cei doi cetățeni străini trebuie să achite câte 600 de euro pentru a li se întoarce actele. Nefiind de acord, ei au scris o plângere invocând faptul că li s-au cerut bani. În baza plângerii depuse, a fost pornită cauza penală, conform art. 42, 324 alin. (1) din Codul penal, pe faptul coruperii pasive comise de către avocat şi unul dintre colaboratorii poliției, care estorcau bani de la cetățenii Republicii Cipru. Reclamantul, unul dintre cei doi cetățeni străini, a mai indicat că i-a fost prezentată ordonanţa de recunoaștere în calitate de bănuit în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. (b) din Codul penal și, ulterior, i-a fost adusă la cunoştinţă ordonanţa prin care a fost scos de sub urmărire penală. Cauza penală în privinţa lui a fost clasată, fiindu-i restituit pașaportul şi bancnota de 10 euro. Reclamantul susține că urmărirea penală în privinţa acestuia a fost începută în lipsa probelor, nu a existat temei de a aplica măsuri de constrângere şi de a-l bănui în săvârșirea infracţiunii. Prin urmare, acesta a solicitat încasarea prejudiciului material cauzat în sumă de 941 lire sterline, echivalentul a aproape 23 de mii de lei, pentru că în lipsa pașaportului a pierdut un zbor. La fel, a solicitat și încasarea onorariul avocatului în sumă de 2.500 lei, pentru examinarea dosarului în cadrul anchetei penale, și încasarea prejudiciului moral în suma de 50.000 mii lei. Mai mult, acesta a solicitat ca Ministerul Justiției și Procuratura Generală să prezinte scuze oficiale din numele statului. Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani acţiunea depusă a fost admisă parţial şi s-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiţiei, suma de 10.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat şi cheltuieli pentru asistenţă juridică în sumă de 1.000 lei. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, Ministerul Justiției și Procuratura Generală au depus apeluri, prin care au solicitat ca acțiunea să fie respinsă. Instanţa de apel a admis solicitările declarate de Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală şi a modificat hotărârea Judecătoriei Chişinău, în partea încasării sumei de 10.000 lei, în calitate de prejudiciu moral cauzat. Aceasta a fost micșorată până la 3.000 de lei. În rest, hotărârea primei instanţe a fost menţinută. Ministerul Justiţiei a declarat recurs, care a fost respins. Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti și obligarea aducerii scuzelor oficiale din numele statului.