Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii vor fi incluse în lista subiecţilor cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale. Cabinetul de miniștri a examinat astăzi proiectul care vine cu modificări la Legea cu privire la Curtea Constituțională. Potrivit autorilor inițiativei, raţiunea acordării dreptului Consiliului Superior al Magistraturii de a sesiza Curtea Constituţională rezultă din faptul că acesta este constituit în vederea organizării şi asigurării funcţionării sistemului judecătoresc, este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti şi, respectiv, dispune de pârghii de a asigura aplicabilitatea prevederilor legale aferente administrării sistemului judecătoresc. Or, asigurarea conformităţii dintre actele legislative subordonate legii supreme cu prevederile acesteia constituie un deziderat al statului de drept, pe de o parte, dar şi o garanţie a respectării drepturilor şi libertăţilor celor care cad sub incidenţa acestor prevederi. Referitor la acordarea acestui drept Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, autorii proiectului menționează că în evaluarea realizată de experţii contractaţi de Consiliul Europei, la Legea cu privire la asigurarea egalităţii din perspectiva corespunderii acesteia standardelor Consiliului Europei, se menționează că multe legi şi promulgări generale conţin reglementări discriminatorii, care trebuie eliminate din sistemul juridic. Potrivit experților, acest lucru se poate face exclusiv de către Curtea Constituţională şi, din acest motiv, este necesar să se dea Consiliului prerogativa de a iniţia proceduri la Curtea Constituţională în vederea evaluării caracterului constituţional sau legal al legilor generale despre care Consiliul consideră că includ reglementări discriminatorii. Astfel, dreptul de sesizare îl vor avea:
  • preşedintele Republicii Moldova;
  • Guvernul;
  • ministrul justiţiei;
  • Consiliul Superior al Magistraturii;
  • judecătorii/completurile de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție, curților de apel și judecătoriilor;
  • Procurorul General;
  • deputatul în Parlament;
  • Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului;
  • Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii;
  • consiliile unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz-Yeri) – în cazurile de supunere controlului constituţionalităţii a legilor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a ordonanţelor și hotărârilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, care nu corespund art. 109 şi, respectiv, art. 111 din Constituţie.
Numărul judecătorilor și durata mandatului acestora rămâne neschimbat. Asta chiar dacă în varianta inițială a proiectului s-a propus ca numărul judecătorilor să fie majorat până la șapte, iar unul să fie numit de șeful statului. De asemenea, proiectul mai prevedea ca mandatul acestora să fie de 9 ani.