Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat Guvernului Republicii Moldova patru cererei noi. Trei dintre cauze vizează domeniul afacerilor. Astfel, în cererea Theo National Construct S.R.L. c. Moldovei reclamantul, o societate cu răspundere limitată înregistrată în România, susține că a investit mai mult de un milion de euro într-o societate cu răspundere limitată din Moldova. În rezultatul unor proceduri civile iniţiate de partenerul moldovean, compania reclamantă și-a pierdut investiţia. Potrivit acesteia, modul în care instanţele naţionale au examinat cauza a relevat o violare a drepturilor garantate de Articolul 1 Protocolul nr. 1 la Convenţie, pentru motivul că instanţele au eşuat să aplice termenele de prescripţie. Compania reclamantă a invocat că a avut loc violarea Articolului 1 Protocolul nr. 1 la Convenţie. Curtea a invitat părţile să răspundă la întrebarea, dacă a avut loc violarea dreptului companiei reclamante la respectarea bunurilor sale, în sensul Articolului 1 Protocolul nr. 1 la Convenţie? Cea de a doua cerere este Tegulum S.A. c. Moldovei. Aceasta vizează retragerea licenţei de activitate în urma inactivităţii companiei reclamante, pentru o perioadă mai mare de doi ani. Compania s-a plâns, în temeiul Articolului 1 Protocolul nr. 1 la Convenţie, că ingerinţa în dreptul său de proprietate nu a fost legală şi că a fost dispropoţionată cu scopul urmărit. Ea a pretins că autorităţile au aplicat retroactiv noile prevederi legale privind retragerea licenţei pentru inactivitate şi, la retragerea licenţei, nici nu s-au conformat exigenţelor imperative ale noii legislaţii. Instanţele naţionale au respins acţiunea companiei reclamante împotriva deciziei autorităţilor. Cererea abordează chestiuni similare celor examinate în cauza Megadat.com SRL c. Moldovei. Compania reclamantă s-a plâns, de asemenea, în temeiul Articolului 6 § 1 din Convenţie precum că instanţele naţionale și-au motivat insuficient deciziile. Astfel, Curtea a invitat părţile să răspundă la următoarele întrebări :
  1. Dacă a avut loc o ingerinţă în dreptul companiei reclamante la respectarea bunurilor sale, în sensul Articolului 1 Protocolul nr. 1 la Convenţie?
  2. Dacă da, ingerinţa a fost în interes public, în concordanţă cu condiţiile prevăzute de lege şi a fost necesară reglementării folosirii bunurilor conform interesului general?
O altă cerere comunicată a fost depusă de Red Union Fenosa S.A. Aceasta vizează anularea hotărârii definitive adoptate în cadrul procedurilor civile în rezultatul unei pretinse proceduri de revizuire abuzive. Compania reclamantă a pretins că procedurile de revizuire respective au fost de fapt un apel deghizat şi că partea oponentă a obţinut o reexaminare a cauzei contrar prevederilor Codului de procedură civilă care reglementează procedura de revizuire. Cauza abordează chestiuni privind respectarea principiului res judicata şi principiului securităţii raporturilor juridice, similare celor din cauza Popov c. Moldovei. Compania reclamantă pretinde că a avut loc violarea drepturilor sale garantate de Articolul 6 § 1 şi Articolul 1 Protocolul nr. 1 la Convenţie. Curtea a invitat părţile să răspundă la întrebarea, dacă a avut loc violarea drepturilor companiei reclamante garantate de Articolul 6 § 1 şi Articolul 1 Protocolul nr. 1 la Convenţie, în urma redeschiderii cauzei de către Curtea de Apel Chişinău? Andrei Năstase c. Moldovei este cea de a patra cerere. Cauza vizează condamnarea definitivă a reclamantului în cadrul procedurilor penale în absenţa sa pe când se afla în Federaţia Rusă în aşteptarea extrădării în Moldova, la cererea autorităţilor moldoveneşti. La întoarcerea reclamantului în Republica Moldova nu a avut loc o reexaminare a cauzei. Reclamantul s-a plâns în temeiul Articolului 6 § 1 din Convenţie pe motiv că nu a avut parte de un proces echitabil, fiindcă procedurile au avut loc în absenţa sa. Potrivit Asociației Juriștii pentru Drepturile Omului, Curtea a invitat părţile să răspundă la întrebarea, dacă reclamantul a avut parte de un proces echitabil pe marginea acuzaţiei în materie penală îndreptată împotriva sa, potrivit Articolului 6 § 1 din Convenţie? În particular, dacă condamnarea reclamantului în absenţa sa este contrară acestei prevederi?