Anul trecut, procurorii au cerut persoanelor găsite vinovate să achite aproximativ 12 milioane de lei drept cheltuieli suportate de instituțiile statului la realizarea anchetei. Începând cu anul 2016, odată cu condamnarea persoanelor sau aplicarea altor soluţii de nereabilitare, procurorii sunt impuși să solicite încasarea din contul persoanei vinovate a sumelor cheltuite de către instituţiile de drept (expertize judiciare, traduceri, extrădări etc.) la efectuarea anchetei. Potrivit Procuraturii Generale, sarcinile trasate faţă de acuzatorii de stat şi organele de urmărire penală vizează neadmiterea situaţiilor din anii precedenţi, când cheltuielile esenţiale pe care le suportă statul la desfăşurarea proceselor penale rămâneau a fi neevaluate şi, respectiv, nerecuperate atunci când dispoziţiile legale o cer, fiind astfel prejudiciate bugetele organelor de drept şi ale altor instituţii implicate în procesele de combatere a criminalităţii. Conform datelor statistice oferită de Procuratură, anul trecut suma totală a cheltuielilor judiciare recuperate benevol la faza de urmărire penală de către participanţii în proces a constituit 741.243 lei. Cifra este cu mult mai mare decât în anul 2016, când a fost de aproximativ 78 de mii de lei. În același timp, suma totală a cheltuielilor judiciare dispuse pentru încasare de către procurori în cauzele cu soluţii de netrimitere în judecată a fost de 564.460 lei (189.879 lei în anul 2016). Datele mai arată că:
  • suma totală a cheltuielilor judiciare achitate în baza deciziilor procurorilor a constituit 403.152 lei (160.370 lei în anul 2016). În 76 cazuri s-a decis punerea în executare a ordonanţelor, în legătură cu lipsa executării benevole;
  • suma totală a cheltuielilor judiciare recuperate în cauzele penale pe care au fost adoptate în anii precedenţi soluţii de neexpediere în judecată a constituit 40.761 lei;
  • suma totală a cheltuielilor judiciare în cauzele pe care au fost dispuse soluţii de trimitere în judecată – 8.018.689 lei (3.109.902 lei în anul 2016);
  • suma totală a cheltuielilor judiciare dispuse prin sentinţe de către instanţele de judecată – 4.509.279 lei (1.447.580 lei în anul 2016).
În unele cazuri procurorii au intervenit şi în ordinea procedurii civile cu cereri de chemare în judecată privind recuperarea cheltuielilor legate de extrădarea persoanelor care au fost urmărite penal şi condamnate, fiind examinate şi admise acţiuni civile în valoare totală de 110.096 lei. Totodată, procurorii menționează că deşi, în prezent, legislaţia procesual-penală conţine prevederi la acest capitol, acestea sunt ambigue, lasă loc pentru interpretări şi generează practici neuniforme. Astfel, la sfârșitul anului trecut, Procuratura Generală a organizat o conferință internațională la care au participat invitați din mai multe state în care practicile în domeniu au avansat considerabil şi unde, la toate etapele unui proces penal, există reglementări bine definite, care pun sarcina achitărilor pe seama persoanei care a săvârşit infracţiunea şi nu pe umerii contribuabililor oneşti. Mai exact, procurorii susțin că experienţa europeană presupune virarea sumelor necesare pentru avansarea cheltuielilor judiciare către bugetul organelor de drept. Reprezentanții Procuraturii mai menționează că a fost elaborat un proiect pentru ajustarea legislaţiei şi practicilor naţionale la cele europene. Documentul a fost expediat Ministerului Justiţiei. Odată cu adoptarea acestei legi, va fi posibilă elaborarea cadrului conex normativ cu privire la modul de calculare a anumitor cheltuieli judiciare şi a mărimii lor, lucru care în prezent nu este stabilit de legislaţie. De asemenea, aceasta va permite uniformizarea practicii judecătoreşti de aplicare a dispoziţiilor legale la încasarea cheltuielilor judiciare, dar va soluţiona şi chestiunea privind utilizarea conturilor bancare de achitare a cheltuielilor judiciare. Procuratura Generală susține că recuperarea banilor din contul persoanelor culpabile de comiterea infracţiunilor va exclude unele practici defectuoase precum: tergiversarea, inclusiv prin utilizarea abuzivă de către părţi a drepturilor procesuale, recuzările neîntemeiate, amânarea continuă a proceselor în judecată din cauza neprezentării părţilor sau a apărătorilor.