Comiterea fraudelor fiscale reprezintă un fenomen întâlnit la nivel global, iar multe dintre aceste fapte sunt comise chiar de către angajații companiilor. Astfel, există trei elemente care stau la baza comiterii fraudelor, iar ele constituie așa numitul ”triunghi al fraudei”. Vorbim, practic, despre motivele pentru care oamenii caută ”oportunități de a fenta sistemul”. Criminalitatea economică reprezintă un fenomen întâlnit la nivel global, iar 52% dintre cei care fraudează sunt chiar din interior, respectiv angajații companiilor, persoane care au anumite informații și care identifică, din diverse motive, o ”oportunitate”, scrie avocatnet.ro. Concret, există trei factori care contribuie la infracțiunile economice comise de actorii interni, respectiv trei elemente care stau la baza comiterii fraudelor și care pot fi rezumate sub forma unui ”triunghi al fraudei”:
  • oportunitate;
  • presiune financiară;
  • raționalizare.
Potrivit unui studiu fraudele fiscale sunt determinate, în 59% dintre cazuri, de ivirea unei oportunități, a unei situații ce poate fi valorificată, dar nu în termeni legali. Asta înseamnă că, chiar dacă o persoană are un motiv, trebuie să existe şi o oportunitate, care este generată, în special, de existența unor sisteme deficiente de control intern. Autorul fraudei este încurajat de presupusa probabilitate ca fapta să nu fie detectată, oportunitatea depășind cu mult celelalte două elemente ale ”triunghiului de fraudă”. Al doilea element, întâlnit în 21% dintre situații, este presiunea financiară resimțită de către un angajat, presiune ce poate fi exercitată și de alte persoane. Alte presiuni pot apărea din cauza problemelor financiare personale (vicii, jocuri de noroc, relații etc.), sau dintr-o simplă aviditate. În fine, triunghiul fraudei se încheie cu motive ce țin de raționalizare, într-un procent de 11%. Aici vorbim practic despre motivul (justificarea) pentru care persoanele comit fraude. De exemplu, cineva poate aprecia că este corect să procedeze într-un anume fel, meritând acea sumă de bani sau susținând că a fost vorba de un împrumut, urmând a restitui suma respectivă. Oricare ar fi motivul invocat de cei ce fraudează, specialistul consideră că cel mai important factor în decizia de a comite fraudă este, în cele din urmă, comportamentul uman, iar spargerea triunghiului fraudei reprezintă cheia prevenirii fraudelor. Dintre cele trei elemente, oportunitatea este cel mai direct afectată de sistemele solide de control intern şi, prin urmare, este elementul cel mai uşor de gestionat. Totuși, potrivit studiului, mai puțin de jumătate dintre organizațiile respondente au efectuat evaluări de risc specifice în ultimii ani. Cât despre tipologia fraudatorului, trebuie reținut că multe dintre fraudele interne raportate au fost comise de oameni cu funcții de conducere și ceva vechime în companie, existând și o înclinație mai puternică a bărbaților în asumarea unor riscuri de acest gen.