De Ziua Internațională a Femeii, vă propunem să faceți cunoștință cu cinci femei care au influențat dezvoltarea justiției și au promovat respectarea drepturilor omului la nivel mondial.

SojournerTruthSojourner Truth (1797–1897) s-a născut într-o familie de sclavi. După ce a fost vândută de câteva ori, ea și-a obținut libertatea în 1826, cu un an înainte de anularea oficială a sclaviei. Totuși, Sojourner Truth a aflat că, în pofida faptului că sclavia a fost abolită în New York, fiul său de cinci ani a fost vândut în Alabama, SUA, unde acest lucru era încă o obișnuință. Atunci, Truth a dat în judecată fostul său stăpân și a cerut instanței să constante că băiatul a fost vândut ilegal. Magistrații i-au dat câștig de cauză, iar fiul său a fost eliberat din sclavie. Astfel, Sojourner Truth a fost prima femeie de culoare care a câștigat un proces de judecată împotriva unui bărbat alb în Statele Unite ale Americii. Ulterior, Truth a devenit o activistă pentru drepturile omului. Ea a călătorit prin SUA pentru a promova drepturile fosților sclavi și a lansat mai multe acțiuni publice, inclusiv cea privind oferirea gratuită a pământurilor persoanele aflate anterior în sclavie. De asemenea, Sojourner Truth a promovat drepturile femeilor, toleranța religioasă, a pacifismul, reforma penitenciarilor, dar și eliminarea pedepsei capitale. Belva_LockwoodBelva Lockwood (1830-1917) a fost prima femeie care a apărut în calitate de avocat în fața Curții Supreme din SUA. De asemenea, ea cu succes a făcut lobby pentru a egala la nivel federal salariile achitate femeilor și bărbaților. Unul din cele mai faimoase dosare conduse de ea este cel când a apărat drepturile populației amerindiene Cherokee. Aceștia sunt considerați locuitorii nativi ai celor două Americi și sunt locuitorii pre-columbieni ai continentului America. Lockwood a obținut în acest dosar de la Guvernul american echivalentul a aproximativ 190 milioane de dolari SUA, drept despăgubiri pentru clienții săi. Susan B. AnthonySusan B. Anthony (1820 - 1906) este o altă activistă americană pentru drepturile civile și pentru dreptul la vot. Ea a organizat mai multe campanii prin care a solicitat drepturi egale între femei și bărbați, inclusive cele privind remunerarea egală. Susan Anthony a fost activă și în mișcările contra sclaviei, ea colecta petiții pe diferite problem pe care le înainta ulterior Congresului SUA. Totuși, când una din petițiile sale a fost respinsă pentru că era semnată în mare parte de femei și copii, ea a decis să acorde mai multă atenție promovării dreptului femeilor de a vota. Ín anul 1869, împreună cu Elizabeth Cady Stanton, a fondat National Woman’s Suffrage Association, o organizație care a promovat intens necesitatea acordării femeilor dreptului de a vota. Susan Anthony a fost prima persoană arestată și învinuită pentru că și-a exercitat dreptul la vot în scrutinul prezidențial din 1872. În 1878 ea a scris ”Amendamentul Susan B. Anthony”, care a devenit ulterior Amendamentul nr. 19 prin care a fost oferit dreptul femeilor de a vota în Statele Unite ale Americii. Acesta a fost adoptat după moartea sa. În anul 1888 Susan B Anthony a fondat Consiliul Internațional al Femeilor, iar în 1904 – Consiliul Internațional al Drepturilor Femeilor la vot. Rosa ParksRosa Louise McCauley Parks (1913 – 2005) a fost o activistă afro-americană pentru drepurile civile și persoana pe care Congresul SUA a numit-o ”Mama Mișcării pentru Drepturile Civile Moderne” (“Mother of the Modern-Day Civil Rights Movement”). Ea a devenit cunoscută în toată lumea după ce în data 1 decembrie 1955 a refuzat să ofere locul său din autobuz unui bărbat alb. După o zi de lucru, Parks se întorcea acasă, a achitat biletul de călătorie în autobuz și s-a așezat pe un scaun din primul rând rezervat persoanelor de culoare. Ulterior, șoferul autobuzului a observat că în autobuz nu mai sunt locuri pentru persoanele albe, așa că a mutat indicatorul ce marca scaunele pentru persoanele de culoare cu câteva rânduri în urmă, iar persoanele care deja așezate acolo au trebuit să ofere locurile persoanelor albe. Rosa Louise McCauley Parks însă a refuzat să ofere locul său, iar pentru aceasta ea a fost arestată și condamnată pentru act de neascultare civică. Cazul ei a declanșat una dintre cele mai mari și de succes mișcări împotriva segregării rasiale. Ulterior, Curtea Supremă a SUA a declarat că separarea persoanelor în autobuze este neconstituțională. Aceasta fiind o importantă victorie în lupta pentru egalitate racială. Shirin-Ebadi-conferenciasShirin Ebadi (născută în 1947) este un avocat pentru drepturile omului din Iran. Într-o societate dominată de bărbați, Shirin Ebabi a devenit prima femeie judecător în Iran, iar în 1975 a fost numită prima femeie președinte a unei instanțe de judecată. Totuși, din cauza viziunilor sale pro-Vestice, dar și susținerea Revoluției din 1979 din Iran, ea și-a pierdut funcția, fiind degradată până la o poziție în secretariatul instanței. Câțiva ani la rând ea s-a luptat să-și reabiliteze cariera sa în domeniul juridic însă fără succes. În 1993, totuși a obținut dreptul de a practica avocatura și și-a înființat o casă de avocați pentru a apăra drepturile celor care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice. În 2000 i-a fost retrasă licența de avocat și condamnată la închisoare pentru cinci ani cu suspendare, pentru manipularea probelor. Shirin Ebadi de asemenea s-a implicat activ în crearea Centrului pentru Apărarea Drepturilor Omului în Iran, dar și în protejarea copiilor împotriva abuzurilor. În 2003 ea a primit Premiul Nobel pentru Pace, fiind remarcată activitatea sa de promovare a drepturilor omului în condiții dificile.