Ministerul Justiției se judecă cu Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității și solicită să fie anulată decizia prin care i s-a recomandat să întreprindă măsuri necesare pentru a asigura accesibilitatea informației pe pagina web oficială pentru vorbitorii de limbă rusă. Reclamantul, Ministerul Justiției, a invocat că faptele constatate prin decizia contestată sunt contrare dispozițiilor legale, menționând că conform art. 13 alin. (1) din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine. A indicat că prin hotărîrea Curţii Constituționale 5 decembrie 2013 privind interpretarea art. 13 alin. (1) din Constituție în corelație cu preambulul Constituției şi Declarația de Independentă a Republicii Moldova, Curtea s-a exprimat asupra clauzei constituționale, argumentând că statutul limbii de stat are menirea să contribuie la crearea garanțiilor necesare pentru folosirea ei plenară în toate sferele vieții politice, economice, sociale şi culturale. Curtea Constituțională a mai reținut că limba de stat - limba romană, este elementul de identificare a statului, considerat esențial în definirea identității constituționale a statului şi populației acestuia, fiind puse alături de drapelul, stema şi denumirea oficială a statului, având un rol cheie în sistemul valoric creat prin proclamarea independenței Republicii Moldova. La fel, a indicat reclamantul că Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova vine să concretizeze rolul limbii de stat, şi anume că limba de lucru în organele puterii de stat, administrației de stat şi organizațiilor obștești, cât şi limba de corespondență dintre organele puterii de stat, administrației de stat este limba de stat. Astfel, limbii romane i se determină statutul de limbă de stat, iar limbii ruse, alături de limba romană, i se atribuie funcția de comunicare între națiuni, statul asumându-şi obligația de a asigura condițiile necesare pentru folosirea şi dezvoltarea pe teritoriul Republicii Moldova a limbilor populațiilor de alte naționalități care locuiesc în republică (ucraineană, rusă, bulgară, ivrit) pentru satisfacerea necesităților lor național-culturale. La caz, Ministerul Justiției a remarcat că, în ceea ce ţine de publicarea informației pe pagina web oficială, informaţia pe paginile-web oficiale se publică în conformitate cu legislaţia în vigoare privind funcţionarea limbilor şi se recomandă traducerea informaţiei într-o limbă de circulaţie internaţională, în cazul existenţei în lista de personal a funcţiei de traducător, motiv pentru care consideră că publicarea informaţiei în limba oficială denotă un tratament egal faţă de toţi cetăţenii Republicii Moldova. Or, discriminarea constituie orice deosebire, excludere, restricţie ori preferinţă în drepturi şi libertăţi a persoanei sau a unui grup de persoane, precum şi susţinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale. Mai mult, Ministerul Justiției a menționat că printr-o scrisoare, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, a solicitat revocarea integrală a deciziei, însă Consiliul a precizat că decizia poate fi contestată în instanța de contencios administrativ. Astfel, prin decizia instanței de fond, cererea Ministerului Justiției a fost respinsă ca fiind depusă peste termen. Decizia a  fost menținută și de Curtea de Apel Chișinău. Ministerul a depus recurs, iar Curtea Supremă de Justiție a decis casarea deciziei instanței inferioare, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel. CSJ a motivat că soluția dată de instanța de apel este neîntemeiată, deoarece rezultă din aprecierea greșită a circumstanțelor cauzei şi interpretarea eronată a normelor de drept material.