Pe parcursul anului trecut, Serviciul Vamal a înregistrat 41 de rețineri de mărfuri susceptibile a fi contrafăcute, cu 14% mai multe decât în perioada anterioară. Într-un caz de reținere produsele se aflau în regim vamal de export, iar restul (40 de cazuri) – în regim vamal de import. Potrivit informațiilor prezentate în Raportul național privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în Republica Moldova, ca motiv al tuturor reținerilor a fost invocată încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală referitoare la mărci, preponderent cele străine. În patru cazuri procedura de asigurare a drepturilor a fost inițiată în baza cererii de intervenție, iar în alte 29 procedura a fost inițiată din oficiu, în opt cazuri fiind aplicată procedura combinată. Autoritățile susțin că procesul de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală presupune nu doar o bună desfășurare a activității profesionale a colaboratorilor vamali, dar și implicarea activă a titularilor de drepturi. Potrivit directorului General al Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, titularii în Republica Moldova de cele mai multe ori, însă, nu manifestă interes suficient pentru a da curs sesizărilor din partea Serviciului Vamal, motivând fie prin faptul că piața Republicii Moldova nu este una prioritară pentru ei, fie că valoarea și volumul reținerii sunt nesemnificative, sau prin faptul că raportul dintre cost și beneficii este în defavoarea acestora. Conform cadrului legal aplicabil intervenției la frontieră, autoritatea vamală nu percepe taxe pentru depunerea și examinarea cererii de intervenție. Costurile menționate se referă, în special, la remunerarea reprezentantului și procedurile ulterioare de distrugere, scoatere din circuitul comercial etc. Datele publicate în Raport mai arată că în cele mai multe cazuri (161) titularul de drepturi nu a răspuns la sesizarea Serviciului Vamal. Totodată, în nouă cazuri produsele s-au dovedit a fi contrafăcute, în alte trei produsele erau originale, iar în două cazuri titularul de drepturi a declarat că loturile reținute nu aduc atingere drepturilor sale, declarație care cel mai frecvent este motivată de faptul că sunt implicate cantități prea mici, iar titularul de drepturi nu dorește inițierea unui proces, deoarece și prejudiciul cauzat este unul nesemnificativ. Astfel, în 92% din cazurile de reținere a mărfurilor susceptibile să aducă atingere unui drept de proprietate intelectuală, mărfurile, care erau mai mult decât sigur contrafăcute, au fost puse în liberă circulație pe motivul nereacționării titularilor de drepturi la notificarea Serviciului Vamal. Totodată, pe parcursul anului 2017, nu s-a efectuat nicio procedură de distrugere a produselor contrafăcute. Directorul general al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Lilia Bolocan, susține că există două căi prin care instituțiile statului cu competențe de control pot interveni. ”Prima cale este la sesizarea titularului, care poate da cele mai bune rezultate atunci când acesta este prezent și depune o solicitare la Serviciul Vamal, care nu costă nimic, dar marca este inclusă într-un registru și se monitorizează să nu fie contrafăcute. Pe de altă parte este procedura ex-officio. În ambele cazuri este nevoie, însă, de implicarea titularului, care dacă nu reacționează în patru zile procedura provoacă doar pagube de timp, bani și energie”. Conform legislației, în calitate de autoritate mandatată să asigure respectarea drepturilor de proprietate intelectuală la frontieră, Serviciul Vamal al Republicii Moldova este angajat în aplicarea eficientă a măsurilor legale de protecție în scopul prevenirii și combaterii introducerii/scoaterii de mărfuri contrafăcute și opere-pirat pe/de pe piața internă. În acest sens, structura vamală utilizează măsurile de protecție a proprietății intelectuale la frontieră în cazul mărfurilor pasibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală și care:
  • sunt introduse sau scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;
  • sunt declarate organelor vamale în scopul plasării lor sub un regim vamal definitiv sau suspensiv;
  • se află sub supraveghere vamală în orice alte situații;
  • nu au fost declarate la intrarea sau la ieșirea din țară și sunt descoperite de organele vamale în timpul efectuării controalelor vamale;
  • au intrat în proprietatea statului prin confiscare sau prin abandon în favoarea statului;
  • au fost puse în liberă circulație.
Măsurile prevăzute de legislația vamală nu se aplică în cazul mărfurilor care sunt obiect al dreptului de proprietate intelectuală protejat și care au fost fabricate cu consimțământul titularului de drepturi, dar se afla fără consimțământul acestuia în una dintre situațiile menționate. Procedura de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală la frontiera vamală poate fi inițiată de către titularul de drepturi, prin depunerea unei cereri de intervenție, și din oficiu (ex-officio), cu condiția intervenției ulterioare a titularului de drepturi.