Un cetățean, beneficiar de protecție umanitară, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerul Economiei şi Infrastructurii (fostul Minister al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor), intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat ”Registru” (succesor IP Agenţia Servicii Publice) prin care a solicitat anularea deciziei de restituire a cererii de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaştere. El a cerut ca instituție statului să fie obligate să-l recunoască drept cetăţean al Republicii Moldova. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, prin decizia contestată, a fost informat ca cererea sa de acordare a cetățeniei a fost refuzată, pe motiv că actele prezentate contravin Regulamentului cu privire la procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova, şi lipseşte cazierul judiciar din Ucraina. Reclamantul consideră că situaţia cade sub incidenţa prevederilor art. 12 alin.(2) al Legii cetăţeniei, deoarece s-a născut în satul Moleşti, raionul Ialoveni. La fel, a indicat că în temeiul art. 13 alin. (1) al Legii azilului, care spune că datele şi informaţiile referitoare la cererea de azil sunt confidenţiale, nici el şi nici autorităţile Republicii Moldova nu pot să solicite cazierul judiciar din Ucraina, deoarece, în acest mod, va fi divulgat locul aflării lui. Reclamantul a mai indicat că pretenţia lui este fundamentată și de prevederile legale care prevăd lista beneficiarilor de protecţie umanitară în categoriile privilegiate de persoane care pot cere acordarea cetăţeniei Republicii Moldova. Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău s-a admis acţiunea privind anularea deciziei. Ministerul Economiei şi Infrastructurii a depus apel împotriva hotărârii instanţei de fond, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea reclamantului să fie respinsă. Instanța de apel a concluzionat că bărbatul a fost informat de către Departamentul acte de identitate că s-a refuzat în cererea sa de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova, în baza refuzului ministerului. În același timp, din materialele pricinii rezultă şi faptul că reclamantului i-a fost recunoscută cetăţenia Republicii Moldova, în temeiul art. 12 alin.(2) lit. a) al Legii cetăţeniei, adică în temeiul faptului că s-a născut în Republica Moldova. Mai mult, instanța de apel a concluzionat că prin faptul emiterii avizului Agenţiei Servicii Publice se confirmă că motivele de refuz enunţate în actul contestat sunt nefondate. Prin urmare, apelul depus de minister a fost respins și a fost menținută hotărârea instanței de fond. Decizia este definitivă din momentul emiterii, fiind susceptibilă de recurs la Curtea Supremă de Justiţie.