Inițiativa legislativă prin care se propune micșorarea pensiilor judecătorilor conține norme confunze și, dacă va fi aprobată, ar putea să fie declarată, repetat, neconstituţională. Aceasta este opinia experților anticorupție, care au examinat proiectul de lege. În raportul întocmit de Centrul Național Anticorupție se menționează că ”cu toate că scopul anunţat corespunde scopului real al proiectului, semnalăm o confuzie în ceea ce priveşte conţinutul normei propuse în proiect cu norma declarată neconstituţională, care se deosebeşte doar prin excluderea numărului şi datei actului legislativ privind sistemul public de pensii”. Experții mai menționează că se instituie o normă care conţine carenţe şi dispute între puterea executivă şi cea judecătorească privind implementarea noii reforme de pensionare. Totodată, există riscul ca prevederile proiectului să fie declarate repetat neconstituţionale. Aceștia mai precizează că scopul proiectului vine în contradicţie cu Hotărârea Curţii Constituţionale nr.25 din 27 iulie 2017, fapt ce poate afecta coerenţa, consecvenţa şi echilibrul între reglementările concurente, precum şi stabilitatea şi predictibilitatea normelor juridice. Experții constată o incertitudine în ceea ce priveşte soluţiile oferite de autor în vederea reglementării asigurării judecătorilor cu pensie, la articolul 32 din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului. În acest context, se stabileşte pe de o parte, abrogarea prevederilor declarate neconstituţionale, iar pe de altă parte, se instituie repetat aceleaşi norme fără a fi indicate expres numărul şi data Legii privind sistemul public de pensii (nr.156-XIV din 14 octombrie 1998) şi restabilirea prevederilor anterioare cu privire la acordarea pensiei speciale a judecătorilor. Astfel, se remarcă o confuzie între justificările prezentate în nota informativă şi aprecierea Curţii Constituţionale cu referire la modificarea sistemului de pensionare a judecătorilor, fapt ce generează o lipsă de colaborare în exercitarea prerogativelor ce revin puterii legislative, executive şi judecătoreşti. Totodată, conform principiului constituţional, aceste puteri nu pot concura între ele, având sarcina de a-şi exercita atribuţiile în limitele rigorilor impuse de Constituţie, printr-o colaborare reciprocă pentru exercitarea puterii de stat. Amintim că, sub pretexul că se dorește executarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 27 iulie 2017, prin care a fost declarat neconstituțional articolul II din Legea nr. 290 din 16.12.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care prevede că judecătorul are dreptul la pensie în condițiile Legii privind sistemul public de pensii, Ministerul sănătății, muncii și protecției sociale propune abrogarea acestui articol. Dar, în același timp, se propune o nouă redacție a articolului 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului. Astfel, acesta va prevedea că: ”Dreptul la pensie judecătorului i se acordă în conformitate cu condițiile Legii privind sistemul public de pensii”. Nu se precizează însă numărul legii și anul adoptării. Potrivit prevederilor Legii privind sistemul public de pensii, dreptul la pensie pentru limită de vârstă se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile privind vârstele de pensionare şi stagiile de cotizare prevăzute de lege. Astfel, dreptul la pensie pentru limită de vârstă se acordă femeilor la împlinirea vârstei de 57 ani 6 luni şi bărbaţilor la împlinirea vârstei de 62 ani 4 luni, majorându-se anual cu 6 luni pentru femei şi 4 luni pentru bărbaţi până la împlinirea vârsta de 63 de ani, cu confirmarea unui stagiu de cotizare de 30 de ani 6 luni pentru femei şi 33 de ani și 6 luni pentru bărbaţi, dar nu mai puţin de 15 ani. Pe când art.32 din Legea cu privire la statutul judecătorului spune că magistratul care a atins vârsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni a activat în funcţia de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% din salariu mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariu mediu lunar.