Două persoane au dat în judecată un magistrat și doi procurori, solicitând încasarea prejudiciului moral în mărime de 40 de mii de euro. Reclamanții au spus că procurorii le-au cauzat daune prin emiterea ilegală şi neîntemeiată a ordonanţei de refuz a pornirii urmăririi penale şi clasarea unui proces penal prin falsificarea dovezilor. Judecătorul le-a încălcat drepturile, însă, prin emiterea unei încheieri de susținere a deciziei procurorilor. În motivarea pretenţiilor, persoanele au indicat că în luna august 2016, procurorul a refuzat să pornească urmărirea într-un caz penal, iar contestarea ordonanței a fost respinsă ulterior de către procurorul adjunct din cadrul aceleiași instituții. Reclamanții au atacat decizia în judecată, iar magistratul instanței de nivelul întâi a respins plângerea. Totuși, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea de recurs şi a declarat nule ordonanţele procurorilor. Acestea nu au fost executate, însă, până la momentul depunerii cererii de încasare a prejudiciului moral. Astfel, reclamanții au indicat că prin încălcarea drepturilor constituționale, adică cel privind accesul liber la justiție, li s-a cauzat prejudiciu material în sumă de 91 de mii de lei. La fel, aceștia menționează că au dreptul la recuperarea prejudiciului moral, cauzat prin înjosirea lor psihologică de către procurori şi judecător, şi prejudiciu adus sănătăţii prin stres nervos şi suferinţe morale provocate de samavolnicia judiciară. Persoanele au indicat în cerere că simpla constatare a încălcării drepturilor nu va fi o compensaţie justă a prejudiciului moral. Aceștia au cerut 20 de mii de euro de la cei doi procurori și alți 20 de mii de euro de la judecător. Magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana au refuzat, însă, să primească cererea, invocând prevederile aliniatului (1), litera a) al articolul 169 din Codul de procedură civilă. Judecătorii au concluzionat că cererea depusă nu urmează să fi judecată în instanţă judecătorească în procedură civilă. Decizia a fost ulterior menținută și de către Curtea de Apel Chișinău. Prin urmare, reclamanții nu vor încasa prejudiciul moral solicitat. Totodată, magistrații au remarcat că refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceiaşi acţiune împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri.