Curtea Constituțională a considerat că obligativitatea susținerii pozitive a testului poligraf, la concursul pentru selectarea conducerii Autorității Naționale de Integritate, reprezintă o măsură disproporționată. În argumentarea sa, Curtea menționează că a analizat această excepție prin prisma articolelor 39 și 43 din Constituție: dreptul de a participa la administrarea treburilor publice și dreptul la muncă. Curtea a confirmat existența unei baze legale pentru această ingerință și respectarea standardelor calității legii. Curtea a reținut că prevederile contestate pot contribui la selectarea unor persoane integre pentru funcția de președinte sau de vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate și la prevenirea actelor de corupție în cadrul acestei instituții. Curtea a constatat că aceste scopuri particulare pot fi subsumate cel puțin următoarelor scopuri legitime generale prevăzute de articolul 54 alin. (2) din Constituție: asigurarea securității naționale, asigurarea bunăstării economice a țării și prevenirea comiterii de infracțiuni. Cu privire la legătura rațională dintre măsurile legale contestate și scopurile legitime, Curtea a observat că testul poligraf nu reprezintă o metodă științifică acceptată la nivel european sau internațional și un procedeu sigur de detectare a comportamentelor simulate. Totuși, această metodă poate fi coroborată cu alte probe stabilite în baza unor metode științifice. Prin urmare, nu se poate susține lipsa oricărei legături raționale cu scopurile legitime pe care le urmăresc prevederile legale contestate. Curtea nu a constatat existența unei ingerințe mai puțin restrictive, care să aibă o legătură rațională cu scopurile legitime urmărite și care să le realizeze la fel de eficient, fără costuri suplimentare. În final, Curtea a reținut că certitudinea științifică a rezultatului testului poligraf are, în general, o pondere redusă. Chiar articolul 22 alin. (1) lit. j) din Legea privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat prevede că rezultatele acestuia ”sunt prezumtive și orientative și că nu pot constitui probe în cadrul vreunei proceduri”. Totuși, în ciuda acestei ponderi reduse a certitudinii rezultatului testului poligraf, ingerința în dreptul de a participa la administrarea treburilor publice și în dreptul la muncă are o pondere mare. Practic, în cazul în care nu susțin în mod pozitiv testul poligraf, candidații la funcția de președinte sau de vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate nu pot fi desemnați câștigători ai concursului. Din această perspectivă, Curtea a considerat că obligativitatea susținerii pozitive a testului poligraf reprezintă o măsură disproporționată. Astfel, Curtea a admis parțial excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către Teodor Cârnaț, parte într-un proces pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Ea a declarat neconstituțional textul ”şi care a susţinut proba detectorului comportamentului simulat (poligraf)" din articolul 11 alin. (12) din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate. Curtea a recunoscut constituțional:
  • articolul 4 lit. a2) din Legea privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf);
  • articolul 11 alin. (10) și (11) din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate.
Ea a declarat inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate în partea ce ține de controlul constituționalității articolului 4 lit. a) și lit. a1) din Legea privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf).