O companie, deținătoare a unui magazin online, a dat în judecată o bancă din Republica Moldova solicitând recuperarea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. În total, suma cerută este de peste 7.500 de dolari SUA. Conform informațiilor prezentate la dosar, compania autohtonă, care are licență de activitate în domeniul comerțului cu amănutul și cu ridicata, inclusiv comerțul prin intermediul rețelei Internet, a încheiat cu banca un contract de deservire. Acesta prevedea acceptarea plăților efectuate online și transferarea banilor pe contul SRL-ului. Timp de trei luni, pe contul întreprinderii s-au adunat peste 7.700 de dolari SUA. Banii au fost, însă, ridicați de bancă, conform unei note de serviciu. Instituția bancară a spus că a fost informată de către sistemul de plăţi MasterCard despre depistarea unei scheme de fraudare prin înşelăciune a deţinătorilor de carduri, clienți ai unei bănci comerciale din Turcia. Astfel, în contul companiei au fost transferate, prin fraudă, mijloace bănești. Prin urmare, banca a cerut de la deținătorul contului informații privind contractele încheiate, pentru a clarifica situația. Conform prevederilor contractului semnat de către bancă și companie, banca are dreptul să stopeze achitarea tuturor plăţilor virate la contul comerciantului pe o perioadă de 180 zile. Totodată, comerciantul este obligat să păstreze, timp de cel puțin cinci ani, toate datele aferente operaţiunilor cu carduri realizate pe Internet, iar la solicitarea băncii, să prezinte o copie a acestora. De asemenea, trebuie să prezinte și alte documente, care pot confirma legalitatea şi corectitudinea operaţiunii şi/sau executarea comenzii cumpărătorului (livrarea bunurilor/serviciilor). Dacă, timp de șapte zile lucrătoare, aceste informații nu sunt prezentate, banca poate să reţină transferul sumei aferente operaţiunii respective sau, după caz, să debiteze banii din conturile curente ale comerciantului sau din contul depozitului de asigurare. Proprietarul companiei nu a fost de acord cu decizia băncii și s-a adresat în judecată. Acesta a declarat că a fost deposedat de banii pe care îi avea în cont, fără a i se prezenta probe ce ar demonstra un prejudiciu, ilegalitate sau fraudă. De asemenea, reclamantul a mai indicat că banii îi aparținea cu drept de proprietate, iar banca l-a deposedat de proprietatea sa, fără ca să aibă cel puţin un temei de fapt sau de drept. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a admis parțial cererea. Magistrații au dispus încasarea de la bancă a sumei de 7.200 de dolari SUA şi a taxei de stat în mărime de 5.200 de lei. Banca a depus apel la hotărârea instanței de fond, indicând că circumstanţele pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin. Mai mult decât atât, nu au fost prezentate probe suficiente și veridice. Instituția bancară a mai spus că, potrivit informațiilor prezentate de către Compania Master Card WW, firma folosea scheme frauduloase pentru obținerea datelor de card. Prin urmare, resursele financiare au fost transferate din contul de depozit al reclamantului, la contul intern al băncii, pe perioada desfășurării procedurii de investigare a tranzacțiilor. Colegiul civil al Curții de Apel a conchis că instanţa de fond a ajuns la o concluzie eronată privind admiterea cerinţelor reclamantului. Judecătorii de la apel au remarcat că, însăși reclamantul tergiversează efectuarea investigației și nu prezintă documentele solicitate. Prin urmare, a casat hotărârea primei instanței și a respins solicitarea companiei de recuperare a prejudiciului. De asemenea, magistrații au decis încasarea din control SRL-ului a cheltuielilor de judecată suportate de către bancă. Decizia Curții de Apel este definitivă, însă poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție.