Proiectul de lege, prin care se dorește incriminarea tuturor faptelor ilegale motivate de prejudecată, dispreț sau ură, a fost remis de șeful statului pentru reexaminare în Parlament. Documentul va fi supus discuțiilor, repetat, în Comisia juridică, numiri și imunități. Potrivit documentului, legislația actuală, în domeniul faptelor motivate de prejudecată stabilește ”ura socială, națională, etnică sau religioasă” ca principalele motive de prejudecată. Articolul 77 menționează aceste motive ca fiind circumstanțe agravante pentru oricare dintre faptele penale prevăzute în partea specială a Codului penal, în timp ce anumite articole referitoare la omor, vătămarea corporală gravă sau medie, stabilește în continuare ”ura socială, națională, etnică sau religioasă” ca circumstanțe agravante cu pedepse separate mai mari. Printre alte condiții, art. 176 din Codul penal pedepsește încălcarea drepturilor egale ale cetățenilor, însă numai în cazul în care faptele menționate în articol au dus la pagube materiale considerabile sau au fost săvârșite de către o persoană cu funcție de răspundere.  Includerea sintagmei ”ura socială, națională, etnică sau religioasă” ca circumstanță agravantă în conformitate cu art. 77, precum și a art. 176 din Codul penal, oferă o bază normativă pentru a condamna acțiunile motivate de prejudecată. Cu toate acestea, abordarea actuală în legislația penală nu reglementează toate faptele prejudiciabile susceptibile de a fi săvârșite din motive de prejudecată, ură sau dispreț. Prin urmare, modificările propuse la Codul penal definesc noțiunea de ”motive de prejudecată, dispreț sau ură” și spun că ”prin motive de prejudecată, dispreț sau ură se înțeleg raționamente ale făptuitorului determinate de atitudinea ostilă a acestuia, generată din motive, fie ele reale sau percepute ca fiind reale, de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, cetățenie, sex avere, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice, apartenență sau neapartenență la un grup, naștere sau descendență, dizabilitate, sănătate, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, sau față de persoanele care acordă suport persoanelor ce pot fi individualizate printr-un asemenea criteriu ori se asociază cu acestea”. Prin urmare, în Codul penal se dorește introducerea unor noi sancțiuni. Astfel, pentru ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, din motive de prejudecată, dispreț sau ură, se va sancționa cu amendă de până la 30 de mii de lei sau cu muncă neremunerată de până la 240 de ore sau cu închisoare de până la patru ani. Neacordarea de ajutor unui bolnav, din motive de prejudecată, dispreț sau ură, se va sancționa cu amendă de până la 35 de mii de lei sau muncă remunerată de până la 240 de ore.  La fel, se mai propune ca hărțuirea sexuală, din motive de prejudecată, dispreț sau ură, să fie sancționată cu amendă de până la 35 de mii de lei, muncă neremunerată de până la 240 de ore sau închisoare de până la 4 ani.  În document se propune și completarea Codului contravențional cu definiția acțiunilor efectuate din motive de prejudecată, dispreț sau ură. La fel, sunt incluse și pedepse pentru anumite contravenții efectuate din aceste motive.