Codul de procedură civilă a fost completat cu noi prevederi în ceea ce privește avizele consultative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie, care din data de 1 iunie au intrat în vigoare. Astfel, solicitarea avizului consultativ trebuie să se refere la dificultăţi de aplicare corectă a normei de drept susceptibilă de interpretări diferite. Solicitarea avizului consultativ nu va conţine formularea unei simple întrebări cu privire la aplicarea unui text de lege. Potrivit noilor modificări, obiectul solicitării îl constituie o veritabilă problemă de drept, dacă întruneşte următoarele condiţii:
  1. solicitarea este formulată în legătură cu existenţa unei cauze aflate în curs de examinare în instanța de judecată;
  2. lămurirea problemei de drept este determinantă în ce privește soluționarea pe fond a cauzei în care a fost ridicată;
  3. problema este nouă, interpretarea dată problemei de drept nu a fost soluţionată printr-un aviz consultativ anterior.
În același timp, aliniatele (3) și (5) ale articolul 122 au fost expuse cu următorul conținut:
  • (3) În cazul în care decide respingerea solicitării, Plenul Curţii Supreme de Justiţie emite o încheiere motivată care nu se supune nici unei căi de atac şi care se publică pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.
  • (5) Solicitarea avizului consultativ se dispune printr-o încheiere care nu se supune nici unei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei civile, însă până la pronunțarea Plenului Curții Supreme de Justiție asupra solicitării de emitere a avizului consultativ se amână pledoariile.
O altă modificare efectuată și care este în vigoare se referă la ridicarea excepției de neconstituționalitate. Articolul 121 din Codul de procedură civilă a fost modificat pentru ca prevederile să fie actuale. Astfel, articolul modificat prevede că în cazul existenţei incertitudinii privind constituţionalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluţionarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituţională. La ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi sesizarea Curţii Constituţionale, instanța nu este în drept să se pronunţe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformităţii cu Constituţia a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiţii:
  • obiectul excepţiei intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie;
  • excepţia este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu;
  • prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei;
  • nu există o hotărâre anterioară a Curţii având ca obiect prevederile contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune nici unei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei civile, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de necontituționalitate se amână pledoariile. Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile, instanța refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei. Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată, cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege sau cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă confom legii.