Competența Curții Supreme de Justiție (CSJ) de a adopta hotărâri explicative în chestiunile privind aplicarea prevederilor legale în practica judiciară ar putea fi exclusă. În schimb, unificarea practicii judiciare se va realiza pe cale jurisprudențială, prin deciziile pronunțate pe cauze individuale. Prevederea este inclusă într-un proiect propus de către Ministerul Justiției pentru consultări publice. Astfel, din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie se propune excluderea prevederii precum că Plenul CSJ adoptă hotărâri cu caracter explicativ. Totodată, urmează să fie excluse stipulările că:
  • Preşedintele CSJ face propuneri Plenului privitor la emiterea hotărârilor explicative;
  • Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi Colegiul Penal înaintează în plen propuneri cu privire la adoptarea hotărârilor cu caracter explicativ;
  • Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi Colegiul Penal face propuneri Plenului privitor la darea hotărârilor explicative.
Modificările urmează să fie făcute și la Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. Din act va fi abrogat art. 17 care reglementează unificarea practicii judiciare. Norma prevede că pentru aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei CSJ, din oficiu, precum şi la propunerea organelor profesionale, create prin lege, ale profesiilor conexe justiţiei, adoptă şi publică hotărâri explicative şi opinii consultative privind aplicarea corectă a normelor de drept şi soluţionarea justă a cauzelor. Hotărârile explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie şi opiniile consultative ale colegiilor Curții Supreme de Justiție, în prezent, au caracter de îndrumare şi nu sunt obligatorii pentru instanţele judecătoreşti. Totodată, din Codul de procedură penală se exclude artibuția CSJ de a adopta hotărâri explicative în chestiunile de practică judiciară a aplicării uniforme a legislaţiei penale şi procesual penale. Conform autorilor, aplicarea uniformă și interpretarea corectă a legii urmează să fi realizat pe cale jurisprudențială și nu prin emiterea in abstracto a unor hotărâri explicative. Astfel, rolul CSJ de unificator al practicii judiciare urmează să se realizeze prin actele pe care instanța le pronunță pe cauzele individuale. De asemenea, în nota informativă a proiectului se menționează că prin emiterea hotărârilor cu caracter explicativ, Curtea Supremă de Justiție nu doar explică modul de aplicare a unor prevederi legale, ci mai mult, printr-o interpretare extensivă instituie unele norme primare, astfel, atribuindu-și rolul de legiuitor. Mai mult, deși atât prevederile Codului de procedură penală, cât și cele ale Codului de procedură civilă stabilesc că hotărârile explicative au doar caracter de recomandare pentru instanțele de judecată și organele de urmărire penală, în practică se atestă situația în care acestea sunt luate cu titlu obligatoriu de instanțele ierarhic inferioare, iar uneori sunt singurele care stau la fundamentarea unui act judecătoresc. În același timp, Curtea Constituțională a remarcat că aceste ”recomandări/explicaţii” în mod individual nu pot sta la baza unei hotărâri judecătorești care urmează a fi întemeiată exclusiv pe prevederile legale. Judecătorii trebuie să beneficieze de libertate neîngrădită de a soluţiona în mod imparţial cauzele, în conformitate cu legea şi cu propria apreciere a faptelor. Autorii mai invocă și faptul că, în viziunea Comisiei de la Veneţia, adoptarea de către instanţa supremă sau alte instanţe superioare a unor ghiduri de practică obligatorii pentru jurisdicţiile inferioare, situaţia întâlnită în câteva ţări post-sovietice, ridică probleme în această privinţă. Comisia a reţinut că într-un sistem care are la bază independenţa judiciară, instanţele superioare asigură coerenţa jurisprudenţei pe întreg teritoriul ţării prin hotărârile pronunţate de acestea în cauze individuale. Instanţele inferioare, fără a fi ţinute în mod formal să respecte precedentele judiciare în ţările cu sistem de drept continental, spre deosebire de situaţia din ţările cu sistem common-law, tind să se conformeze la principiile enunţate în cuprinsul deciziilor instanţelor superioare pentru a evita ca hotărârile lor să fie anulate în căile de atac. În opinia Comisiei asupra proiectului de lege privind sistemul judecătoresc din Ucraina se menționează că acordarea Curţii Supreme şi, în condiţii mai restrictive Plenului, posibilitatea de a adresa instanţelor de rang inferior ”recomandări/explicaţii” în probleme de aplicare a legislaţiei, nu este de natură să favorizeze apariţia unei puteri judecătoreşti cu adevărat independente în Ucraina, ba mai mult implică riscul ca judecătorii să se comporte ca funcţionarii publici, care primesc ordine de la superiorii lor.