Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești (UNEJ) a solicitat opinia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind problemele și divergențele existente la punerea în aplicare a documentelor executorii eliberate în litigiile de muncă. De asemenea, s-a cerut identificarea unor soluții în vederea remedierii problemelor abordate. Conform demersului UNEJ, articolele 255 și 256 din Codul de procedură civilă reglementează procedura de executare a hotărârii pronunțate în contextul litigiilor de muncă, ce urmează a fi executate imediat dacă obligă pârâtul la:
  • plata salariului şi a altor drepturi ce decurg din raporturi de muncă, precum şi a indemnizațiilor prevăzute de statutul șomerilor, în mărimea unui salariu mediu;
  • reparația prejudiciilor cauzate prin vătămare a integrității corporale sau prin o altă vătămare a sănătății ori prin deces, dacă reparația s-a efectuat sub formă de prestații bănești periodice;
  • achitarea unui salariu mediu pentru absență forțată de la lucru, în cazul reintegrării în serviciu.
Totodată, potrivit aliniatului (2) al articolului 256 din Cod, hotărârea judecătorească privind reintegrarea în serviciu a salariatului concediat sau transferat nelegitim urmează a fi executată imediat. Prin urmare, cazurile reglementate în art. 256 alin. (l) lit. b), d), art. 256 alin. (2) din Codul de procedură civilă implică eliberarea imediată a titlului executoriu și executarea imediată a hotărârii, indiferent de dorința (chiar și exercitată nemijlocit) de contestare a hotărârii, și fără posibilitatea de suspendare a executării. În rest, celelalte hotărâri care pot fi pronunțate în contextul litigiilor de muncă urmează a fi executate conform normelor generale ale legislației, din momentul în care hotărârea devine definitivă. Prin prisma prevederilor legale menționate, UNEJ menționează faptul că se întâlnesc dificultăți practice în procesul executării dispozițiilor instanței de judecată în situațiile în care obiectul acțiunii este unul complex, fiind constituit din mai multe capete de cerere, o parte dintre care pot fi cu executare imediată, iar altele pasibile de executare după rămânerea definitivă a hotărârii. O altă problemă evidențiată de Uniunea Executorilor Judecătorești se referă la anumite disensiuni în situațiile în care debitorul (pârâtul) cade sub incidența prevederilor Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale. Astfel, potrivit prevederilor art. 68 al Legii, documentele executorii privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor bănești din contul bugetelor componente ale bugetului public național, precum şi din contul autorităților/instituțiilor bugetare, se prezintă obligatoriu de către creditor direct administratorilor de bugete şi/sau, după caz, autorităților/instituțiilor bugetare respective după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Totodată, în cazul survenirii temeiurilor expuse în art. 83 al Codului de executare, după intrarea în vigoare a încheierii privind încetarea procedurii de executare, executorul judecătoresc are obligația de a dispune anularea măsurilor de asigurare, restituirea documentului executoriu cu mențiunea de rigoare instanței de judecată emitente și arhivarea dosarului de executare. Acest lucru este imposibil de realizat în cazurile în care obiectul documentului executoriu este unul complex, acesta fiind executat doar parțial. Analizând demersul Uniunii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a menționat că nu dispune de competența de a-și expune opinia asupra legalității și temeiniciei actelor judecătorești, precum și înlăturării divergențelor existente. Prin urmare, a recomandat Curții Supreme de Justiție soluționarea chestiunii prin emiterea unei recomandări cu privire la divergențele existente în materia executării documentelor executorii eliberate în litigiile de muncă.