Guvernul urmează să modifice, în ședința de astăzi, 57 de acte normative, care se referă la substituirea cuvintelor ”incapabil”, ”capacitate de exerciţiu restrânsă”, ”capacitate de exerciţiu deplină” sau, după caz, a expresiilor în care sunt utilizate aceste cuvinte cu expresia ”persoană în privinţa căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară (tutelă/curatelă/ocrotire provizorie)” sau ”persoană supusă unei măsuri de ocrotire judiciară”. Astfel, un exemplu tipic a acestor norme sunt cele în care sunt reglementate condiţiile de accedere într-o profesie/funcţie a unei persoane, precum şi corelativ, cele de excludere/eliberare din funcţie. Totodată, atunci când s-a stabilit că trebuie să existe o percepţie distinctă dintre măsurile de ocrotire stabilite în privinţa minorului şi cele stabilite în privinţa majorului, din motive că argumentele care stau la baza adoptării acestora sunt diferite (în cazul minorului punându-se problema protecţiei interesului său, iar în cazul majorului - a determinării voinţei lui şi doar ulterior a protecţiei interesului acestuia), a fost propusă operarea unor modificări unde abordarea acestora era unificată în cadrul unei singure prevederi legale. Un exemplu este prevederea prin intermediul căreia se propune excluderea din cuprinsul art. 4 alin. (I3) lit. a) a Legii privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte a cuvintelor ”a persoanelor lipsite de capacitatea de exerciţiu sau cu capacitatea de exerciţiu limitată ” şi completarea alineatului cu o nouă literă, care va aborda situaţia persoanelor majore. Mai exact, ” în cazul persoanelor în privinţa cărora este instituită măsura de ocrotire sub forma ocrotirii provizorii sau curatelei, cererea se depune de către persoana ocrotită. Dacă starea acesteia nu-i permite să ia de sine stătător o decizie privind cererea de eliberare a actului de identitate, la depunerea cererii, ocrotitorul provizoriu sau curatorul va asista persoana ocrotită, prin contrasemnarea cererii, în condiţiile legii. în cazul în care în privinţa persoanei este instituită tutela, cererea se semnează de către tutore, cu condiţia prezenţei obligatorii a persoanei ocrotite”. O altă modificare propusă în proiect se referă la corelarea legislaţiei care reglementează anumite profesii în raport cu situaţia persoanelor în privinţa cărora a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară. Astfel, în noua reglementare, se spune că interdicţia se va păstra doar pentru persoanele în privinţa cărora a fost instituită măsura de ocrotire judiciară sub formă de tutelă şi doar excepţional pentru unele profesii în orice caz de instituire a unei măsuri de ocrotire judiciară (ocrotirea provizorie, curatela sau tutela). Acest punct de vedere este justificat de faptul existenţei unor situaţii când discemământul persoanei poate fi afectat doar parţial/periodic, în anumite situaţii din viaţa socială, iar în contextul profesional să manifeste o luciditate deplină. Gradul de afectare, existenţă a discernământului la persoană va fi evaluat în contextul stabilirii măsurii de ocrotire judiciară de către instanţa judecătorească.