Un executor judecătoresc, amendat cu 4.000 de lei pentru o abatere disciplinară, a vrut să scape de sancțiune și a atacat în instanță hotărârea Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești. În motivarea acțiunii, executorul a indicat că sancțiunea i-a fost aplicată în urma plângerilor depuse de două persoane. Mai exact, amenda a fost aplicată pentru că executorul a dispus încasarea din contul celor două persoane a sumei de aproape trei mii de lei, cu titlu de onorariu. Reclamantul consideră că decizia de constatare a abaterii disciplinare şi aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de amendă este neîntemeiată, contrară prevederilor legale şi pasibilă anulării. Acesta a relatat că, Colegiul disciplinar al Executorului Judecătoresc şi-a depăşit competența acordată prin lege şi regulamentul de activitate şi a examinat o solicitare ce ţine de competența instanţei ce judecată şi altor instituții. Reclamantul a invocat pct. 35 din Regulamentul de activitate al Colegiului disciplinar al Executorului Judecătoresc potrivit căruia, Colegiul nu va examina solicitările care ţin de competența instanței de judecată, de competența altor organe şi instituții sau care nu întrunesc prevederile art. 21 din Legea privind executorii judecătorești. În articolul invocat se spune că executorul judecătoresc poartă răspundere disciplinară pentru încălcarea obligațiilor sale profesionale. Mai mult, reclamantul a subliniat că i s-a aplicat sancțiunea disciplinară după expirarea termenului de un an de la comiterea faptelor, iar conform 24 alin. (5) din Legea privind executorii judecătorești, sancţiunea disciplinară poate fi aplicată cel târziu la șase luni de la data constatării abaterii disciplinare şi cel târziu la un an de la data comiterii ei. În instanță, acesta a solicitat anularea hotărârii de sancționare. Prin hotărârea instanței de fond s-a admis acțiunea și s-a anulat decizia Colegiului disciplinar al Executorului Judecătoresc. Ulterior, prin decizia Curţii de Apel Chişinău, s-a admis apelul declarat de către Ministerul Justiției, s-a casat hotărârea primei instanțe şi s-a emis o una nouă, prin care acţiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. Ulterior, și Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul executorului judecătoresc. Acesta s-a adresat cu cerere de revizuire, solicitând rejudecarea cauzei în ordine de recurs. Totuși, și această cerere a fost respinsă.