Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu este de acord cu unele prevederi propuse de Ministerul Justiției în ceea ce privește procedura de recurs în interesul legii. CSM urma să dea aviz proiectului care vine cu unele modificări în ceea ce privește aspectele de procedură civilă și penală, însă subiectul a fost amânat.  În ședința CSM, Nina Cernat, membru al CSM, a precizat că nu este clară procedura și ce anume trebuie să conțină recursul în interesul legii, ce acte trebuie să fie anexate. La fel, s-a invocat faptul că nu este prevăzut clar ce soluții trebuie să fie date în urma examinării recursului în interesul legii, astfel încât instanțele să știe cum să procedeze.  Potrivit modificărilor propuse de către Ministerul Justiției, entitățile care vor putea depune recurs în interesul legii sunt:
  • ministrul Justiției;
  • Avocatul Poporului;
  • Consiliul Uniunii Avocaților;
  • președintele Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție (CSJ).
Aceștia vor putea să ceară CSJ-ului să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. În documentul propus de Ministerul Justiției se spune că recursul în interesul legii va fi admis numai dacă se va dovedi că problemele de drept, care formează obiectul judecăţii, au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti irevocabile. Deciziile magistraților la care se va face referiță, vor trebui anexate la cerere. Dacă cererea a fost admisă, preşedintele CSJ va desemna, în mod aleatoriu, trei judecători din cadrul Colegiului pentru a întocmi un raport asupra recursului în interesul legii. La fel, în examinarea cauzei, se va putea solicita opinia scrisă a unor specialişti în domeniu asupra chestiunilor de drept soluţionate diferit. Raportul privind examinarea recursului va trebui să conțină soluțiile propuse pentru a soluționa problema de drept identificată şi motivarea pe care acestea se fundamentează. În acest sens se va putea face referire inclusiv la hotărârile Curţii Constituţionale, Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum și la o altă jurisprudență internațională relevantă. La fel, se vor prezenta opiniile exprimate în doctrină în domeniu, precum şi viziunea specialiştilor consultaţi. Judecătorii raportori vor întocmi şi motiva proiectul soluţiei ce se va propune a fi dată recursului în interesul legii. Recursul va fi examinat de către Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție. La ședință vor trebui să participe toţi judecătorii în funcţie, care fac parte din Colegiul, cu excepţia celor care din motive obiective nu pot participa. Şedinţa se va desfășura doar în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul total al judecătorilor în funcţie. Recursul în interesul legii se va judeca în cel mult trei luni de la data sesizării instanţei, iar soluţia se va adopta cu votul majorităţii judecătorilor prezenţi. Totodată, abţinerea de la vot a judecătorilor va fi interzisă. Persoana care a depus recursul sau reprezentantul acesteia va trebui să-și susțină cererea depusă în fața plenului Colegiului. Documentul mai prevede proiectul excluderea competenței Curții Supreme de Justiție de a adopta hotărâri explicative în chestiunile privind aplicarea prevederilor legale în practica judiciară. În schimb, unificarea practicii judiciare se va realiza pe cale jurisprudențială, prin deciziile pronunțate pe cauze individuale. Totodată, sunt stabilite noi prevederi privind calitatea hotărârilor emise de către magistrați, iar cererile de recurs în procesele penale nu vor mai putea fi declarate inadmisibile pe motiv că sunt vădit neîntemeiat.