Doar patru persoane și-au depus dosarele pentru funcția de șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), potrivit unui anunț al Ministerului Justiției de la București. Cei care au vrut să participe au depus cereri de înscriere până ieri. Astfel, au fost acceptate pentru interviuri următoarele persoane:
  • Florentina Mirică - procuror DNA;
  • Aurel Cristian Lazăr - procuror-şef adjunct la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General;
  • Marius Constantin Iacob - procuror şef adjunct al DNA;
  • Camelia Elena Grecu - procuror DNA, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
În cursul zilei de joi, aceștia vor fi intervievați de ministrul Justiției. Apoi, în data de 30 iulie se va anunța persoana aleasă pentru a fi propusă președintelui și va urma obținerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și numirea prin decret de către șeful statului. Potrivit avocatnet.ro, procurorul-șef al DNA este numit în funcție de către președintele României, în baza propunerii ministrului justiției și cu avizul CSM. Mai precis, ministrul justiției, Tudorel Toader, trebuie să propună o persoană pentru funcția de procuror-șef al DNA-ului, așa cum reiese din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Apoi se obține avizul CSM și urmează numirea prin decret de către președintele României. ”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (...)”, este explicat în actul normativ. Persoana care va ajunge la șefia DNA trebuie să fie un procuror cu o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror. Mandatul șefului DNA este de trei ani, reînvestirea fiind posibilă o singură dată. Președintele României poate refuza o persoană propusă pentru șefia DNA, se arată în lege. Totuși, refuzul trebuie să fie motivat și să fie prezentat public. Până se stabilește noul procuror-șef, funcția este ocupată temporar de Anca Jurma, procuror DNA, conform ordinului de delegare emis pe 9 iulie de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr. Laura Codruța Kovesi a fost revocată în urmă cu două săptămâni. Aceasta ocupa funcția de procuror-șef al DNA din anul 2013, fiind la al doilea mandat, după ce a fost reînvestită în 2016. În februarie, Tudorel Toader a cerut revocarea din funcție a Laurei Kovesi, pe motiv că aceasta și-a exercitat în mod necorespunzător atribuțiile manageriale în fruntea DNA. Inițial, șeful statului a anunțat, la mijlocul lunii aprilie, că a decis să respingă propunerea de revocare din funcție a șefei DNA. Însă, Guvernul a făcut apoi o sesizare la Curtea Constituțională, ai cărei judecători au găsit că Iohannis trebuia să o revoce din start pe Kovesi, fără să facă o evaluare a evaluării ministrului justiției. Prin urmare, Kovesi a fost revocată de Iohannis prin decret prezidențial.