Indemnizația unică de concediere a unui judecător a ajuns obiect de sesizare la Curtea Constituțională. Instituția urmează să examineze constituționalitatea unor modificări legislative, prin care a fost abrogată o prevedere a Codului Fiscal, care reglementa expres îndemnizația unică de concediere ca venit neimpozabil. De asemenea, autorul sesizării solicită și examinarea constituționalității unei norme din Legea bugetului de stat pentru 2016, care prevede că indemnizația unică de concediere acordată judecătorului este exceptată de la categoria veniturilor pentru care nu se calculează contribuții de asigurări sociale obligatorii. Sesizarea are la bază procesul unui magistrat care a activat la Curtea de Apel Chișinău, căruia indemnizația respectivă i-a fost impozitată. La începutul anului 2018, judecătorul a depus cerere de chemare în judecată împotriva statului Republica Moldova, Curții de Apel Chișinău, Consiliului Superior al Magistraturii, Serviciului Fiscal de Stat și Casei Naționale de Asigurări Sociale. Acesta a solicitat recunoașterea ilegalității reținerii impozitului și achitarea din bugetul de stat a sumei de 54 de mii de lei (impozit pe venit și fond de pensii). Autorul sesizării consideră că legislația fiscală, în vigoare din decembrie 2016, data concedierii judecătorului, nu reglementează expres că indemnizația unică acordată magistratului, care până în mai 2015 era expres neimpozabilă, a devenit venit brut neimpozabil prin abrogarea lit. g) din art. 20 CF. De asemenea, autorul invocă că prin art. 9 din anexa 5 a Legii bugetului de stat pe anul 2016 s-a admis un tratament discriminatoriu a judecătorilor, deoarece aceasta reglementează rețineri pentru contribuții de asigurări sociale obligatorii din indemnizația unică a judecătorilor concediați în acest an, în timp ce Legea bugetului de stat pentru 2018 prevede că acestea nu se calculează. Un alt motiv invocat este nepublicarea datelor statistice care să denote o criză economică profundă a statului în 2016, care să justifice necesitatea rezonabilă de a reține contribuții din indemnizația judecătorului. În același sens, nu s-au publicat date statistice care să confirme o schimbare radicală a situației economice în țară în 2018 pentru ca aceste rețineri să nu mai fie calculate. Autorul consideră că situația economică nu a impus necesitatea adoptării unor legi prin care judecătorii demisionați în 2016 să fie tratați diferit față de cei demisionați în 2018, în parte ce ține de impozitarea indemnizațiilor unice. În sesizarea transmisă Curții se notează că, prin prisma normelor sesizate, statul a diminuat drepturile și interesele legale ale judecătorilor și a dat dovadă de tratament discriminatoriu privind judecătorii concediați în 2016 și, respectiv, cei concediați în 2018. Autorul sesizării a invocat neconcordanța pct. 7 din Legea nr. 71 din 12.04.2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care a fost abrogată lit. g) din art. 20 Cod Fiscal și art. 9 din anexa 5 a Legii nr. 156 din 01.07.2016 bugetului de stat pe anul 2016 cu prevederile Constituției și a solicitat declararea neconstituționalității acestora.