Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova solicită modificarea legislației pentru ca avocații să beneficieze de mai o mare protecție profesională. Membrii Consiliului au susținut astăzi o conferință de presă cu tema ”Și avocații au nevoie astăzi de apărare”, după ce au fost semnalate mai multe cazuri de intimidare a avocaților. Un caz recent a avut lor în noapte de 30 spre 31 mai, când automobilul avocatei Doina Ioana Străisteanu a fost incendiat intenționat de către o persoană necunoscută. 

Președintele Uniunii Avocaților din Moldova, Emanoil Ploșnită, a precizat că Uniunea este îngrijorată de ceea ce s-a întâmplat în cazul avocatei Doina Ioana Străisteanu. 

”Nu este decât o tentativă de a o intimida. Cazul nu este unic. Suntem sesizați și de alți avocați care zic că sunt amenințați. Toate atacurile sunt legate de exercitarea funcției. Cadrul legislativ și normativ este insuficient și nu asigură buna exercitare a profesiei de avocat”, a declarat Emanoil Ploșniță.

În cadrul conferinței de presă a fost prezentat proiectul de lege, elaborat de avocatul Dumitru Buliga, care ar veni să instituie o serie de garanții profesionale în exercitarea profesiei de avocat.

”Noi vrem niște norme speciale pentru a apăra activitatea de avocat. Scopul este de a realiza efectiv apărarea. Urmează ca acest proiect de lege să-l înaintăm Ministerului Justiției”, a precizat autorul proiectului de lege, Dumitru Buliga.

În contextul atacurilor asupra avocaților, decanul Baroului Chișinău, Dorin Popescu, a precizat că și automobilul unui alt avocat a fost incendiat. Mai exact, este vorba de mașina avocatului Alexandru Grosu, care alături de cea a soției sale, a fost incendiată în subsolul blocului unde locuiește.

”Demult muncim pentru a oferi garanții profesiei de avocat. Suntem nevoiți acum să venim cu aceste modificări pentru a fi ajustat cadrul legal. Aceste evenimente (n.r. atacuri asupra avocaților) ne-au impus să ieșim și să solicităm imunitatea profesională. Orice tergiversare pune în pericol viața și sănătatea avocaților. Sperăm să fim auziți și cerem să fie pedepsite aceste acțiuni”, a declarat Dorin Popescu.

La rândul său, Iurie Mărgineanu, membru al Consiliului Uniunii Avocaților a precizat că modificarea cadrului legislativ și normativ trebuie să fie efectuată cât mai urgent. 

”Ne-a ajuns cuțitul la os. Noi cerem imunitate de profesiei în cazul exercitării funcției de avocat. Un avocat neprotejat duce la încălcarea principiului dreptului la un proces echitabil. Cerem apărare de la societate și de la stat”, a declarat Iurie Mărgineanu.

Potrivit propunerilor din proiectul de lege, amestecul în activitatea avocaților cu scopul de a restricționa sau a împiedica exercitarea apărării, inclusiv prin neeliberarea informațiilor, referințelor și actelor solicitate de avocat sau avocat stagiar necesare pentru acordarea asistenței juridice, ar putea fi sancționate cu amendă de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la doi ani. Imixtiunea, sub orice formă, în activitatea avocatului sau avocatului stagiar cu scopul de a restricționa sau a împiedica exercitarea apărării, însoţită de aplicarea violenţei nepericuloase pentru viață sau sănătate ori de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, să se pedepsească cu închisoare de la doi la șase ani. 

Documentul mai prevede că aceleași acțiunile săvârşite cu folosirea situaţiei de serviciu, se pedepsesc cu închisoare de la trei la șapte ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani. Apărătorul mai propune ca imixtiunea, sub orice formă, în activitatea avocatului sau avocatului stagiar cu scopul de a restricționa sau a împiedica exercitarea apărării, însoţită de aplicarea violenţei periculoase pentru viață sau sănătate ori de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, să se pedepsească cu închisoare de la șapte la 12 ani. În cazul în care aceste acțiuni sunt săvârşite cu folosirea situaţiei de serviciu, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 7 ani. 

Acțiunile care au cauzat vătamarea medie sau gravă a integrității corporale sau a sănătății victimei, se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 7 ani. În același timp, cele soldate cu decesul victimei, se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de șapte ani

În proiectul elaborat de avocat se mai propune ca urmărirea penală împotriva avocatului să poată fi demarată doar cu acordul prealabil al Consiliului UAM.