Comisia Internațională a Juriștilor (ICJ) a prezentat astăzi Raportul ”Promisiunea neîndeplinită privind un sistem judecătoresc independent în Moldova”, venind cu o serie de recomandări pentru reformarea sistemului. La prezentarea raportului, ICJ a declarat că Republica Moldova rămâne semnificativ în urmă în ceea ce privește existența unui sistem judecătoresc independent funcțional, în pofida reformelor legislative întreprinse.

ICJ a recunoscut că s-au înregistrat progrese importante în multe domenii, inclusiv în eforturile de a asigura înregistrarea audio a tuturor ședințelor de judecată, introducerea unui sistem de alocare aleatorie a dosarelor și majorarea personalului și a salariilor pentru toți judecătorii.

Cu toate acestea, ICJ a ajuns la concluzia că implementarea acțiunilor prevăzute în cele mai importante reforme din domeniul justiției trenează și deseori este afectată de lipsa voinței politice și a convingerii.

Potrivit instituției, cultura de subordonare ierarhică pronunțată în sistemul judecătoresc și a judecătorului rămâne prevalentă printre judecători.

ICJ s-a arătat îngrijorată de constatările conform cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în loc să apere independența sistemului judecătoresc ca instituție și a independenței individuale a judecătorilor, a devenit un instrument de presiune asupra unor judecători și o amenințare la independența lor.

Massimo Frigo, consilier juridic principal în cadrul programului ICJ pentru Europa și Asia Centrală a declarat că în timpul misiunii au fost exprimate mărturii și relatări despre judecători cărora le este frică să-și exprime opinia despre situația din sistemul judecătoresc și le este frică de urmărire penală pentru pronunțarea unei hotărâri ”contrare dezideratelor procuraturii sau ale oamenilor de la putere”.

”Sunt necesare reforme legislative, dar mai mult decât atât, este necesară o schimbare a mentalității și a culturii de lucru a judecătorilor înșiși, care trebuie să protejeze și să promoveze independența judiciară în munca lor”, a declarat Massimo Frigo.

Potrivit misiunii, realizarea independenței judiciare necesită o schimbare de atitudine față de sistemul judecătoresc din partea executivului și a altor ramuri ale puterii de stat și din partea mediului privat, dar, cel mai important, din partea judecătorilor înșiși.

În raportul ICJ au fost propuse următoarele recomandări pentru sistemul judecătoresc:

  • încurajarea de către autorități a tuturor judecătorilor să nu se teamă să-și îndeplinească atribuțiile profesionale în mod independent, în limitele statului de drept.
  • modificarea componenței CSM prin anularea calității de membru din oficiu a ministrului Justiției, a Procurorului General și a președintelui Curții Supreme de Justiție (CSJ). Numărul judecătorilor din judecătorii (instanțe de fond) ar trebui majorat pentru a asigura un nivel mai ridicat de reprezentativitate;
  • excluderea instituției numirii inițiale a judecătorilor pentru o perioadă de cinci ani;
  • judecătorii CSJ trebuie să fie desemnați de către Președinte, similar altor judecători, și nu de către Parlament;
  • deciziile CSM privind numirea și promovarea judecătorilor trebuie să fie motivate și disponibile public, având la bază criterii obiective;
  • ședințele CSM să nu fie desfășurate, de regulă, cu ușile închise, iar hotărârile să fie bine motivate în fiecare caz;
  • încurajarea de către CSM a judecătorilor să participe la evenimentele externe, să vorbească liber despre provocările cu care se confruntă sistemul judecătoresc, să comenteze și să propună recomandări constructive pentru consolidarea independenței și eficienței acestuia;
  • Asociația Judecătorilor trebuie să fie văzută nu ca un instrument corporatist, ci ca o entitate care acționează în mod deschis și consecvent pentru apărarea independenței tuturor judecătorilor. Înființarea asociațiilor sau grupurilor suplimentare care să contribuie la dialogul privind fortificarea independenței și eficienței sistemului judecătoresc;
  • procedura de răspundere disciplinară nu ar trebui să fie legată de evaluare, deoarece ea ar trebui să se refere doar la abaterile disciplinare prevăzute de standardele internaționale;
  • excluderea componenței de infracțiune prevăzută în articolul 307 al Codului Penal (pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii), deoarece este instrument periculos de presiune asupra judecătorilor în mâinile organelor procuraturii;
  • ședințele în dosarele penale trebuie să fie publice, iar hotărârile adoptate să fie pronunțate public în mod clar;
  • judecătorii de instrucție ar trebui să se bucure de independență deplină în practică;
  • prevederile Codului de procedură civilă care au exclus obligația judecătorilor de fond să motiveze hotărârile sale în cauze civile trebuie să fie excluse și identificate alte soluții pentru reducerea volumului de muncă al judecătorilor.

Raportul integral este disponibil în limba română aici, iar în engleză aici.

Studiul a fost elaborat ca urmare a misiunii ICJ în Moldova în noiembrie 2018, bazându-se pe activitatea misiunilor anterioare întreprinse în 2004 și 2012.