Mediul de afaceri consideră că excluderea avocaților străini specializați în litigii internaționale și investiționale de arbitraj se consideră a fi o limitare a accesului statului la servicii juridice calificate și drept urmare lipsirea Republicii Moldova de o apărare corespunzătoare a intereselor sale.

AmCham Moldova a elaborat o scrisoare de poziție asupra proiectului hotărârii Guvernului privind modificarea hotărârii Guvernului nr. 764/2012 cu privire la reprezentarea intereselor statului în instanțele judecătorești și în instituțiile de arbitraj naționale și internaționale.

În opinia reprezentanților mediului de afaceri, litigiile internaționale și investiționale de arbitraj împotriva statelor suverane reprezintă o categorie aparte de litigii, care necesită implicarea avocaților specializați atât de partea reclamanților, cât mai ales de partea statelor reclamate. Reglementările de bază care guvernează aceste tipuri de litigii țin în mod esențial de domeniul dreptului internațional și mai puțin de domeniul dreptul intern al statului reclamat. Astfel, la selectarea avocatului care va asigura apărarea statului esențială este experiența și competența acestuia în domeniul teoriei și practicii judiciare internaționale privind protecția investițiilor, regulilor și principiilor de drept internațional privind aplicarea și interpretarea tratatelor, răspunderii în drept internațional a statelor.

Oamenii de afaceri presupun că în Republica Moldova nu există suficienți avocați specializați, cu experiență, care ar asigura în toate cazurile o reprezentare adecvată a statului într-un litigiu de arbitraj internațional sau investițional. Aceasta se datorează în parte absenței surselor locale necesare și suficiente pentru a pregăti specialiști de înalt nivel în acest domeniu, principala cauză datorându-se totuși experienței relativ recente a statului Republica Moldova de a fi atras în calitate de reclamat în asemenea litigii, ca urmare a încheierii acordurilor bilaterale și multilaterale de protecție a investițiilor, precum și ratificării Convenției ICSID. Respectiva perioadă ar putea fi apreciată ca fiind prea scurtă pentru a obține experiența locală în acest domeniu.

În acest sens, poate fi observată și experiența statelor vecine. O analiză a paginii ICSID ne permite să vedem că țări precum Ucraina, Belarus, Kazahstan la fel sunt reprezentate de consorții formate din companii de avocatură locale și internaționale.

În scrisoare se mai spune că Notele Practice pentru Statele Reclamate în Cazurile de Arbitraj ICSID atenționează statele reclamate asupra importanței selectării corecte a avocaților reprezentanți, precum și asupra avantajelor și dezavantajelor prezentate de modelele de reprezentare juridică în cadrul ICSID. Alegerea unui avocat sau unei companii de avocați specializate în arbitraj internațional sau investițional este mai costisitoare. Totuși, avocații specializați oferă statului posibilitatea de a beneficia de experiența și resursele semnificative de care aceștia dispun. Chiar dacă onorariile avocaților specializați sunt mai mari, contractarea acestora poate fi apreciată ca fiind o folosire mult mai eficientă a resurselor de către stat, comparativ cu alte alternative de apărare juridică la care poate recurge statul. Același lucru este valabil și în cazul reprezentării statului în litigii de arbitraj internațional.

În același timp, excluderea avocaților și companiilor de avocați din alte state specializate în litigii internaționale și investiționale de arbitraj ar putea fi apreciată ca reprezintând o încălcare a legislației naționale concurențiale, cu titlu de exemplu a art. 12 din Legea concurenței nr. 183/2012, care interzice autorităților publice centrale să întreprindă orice acțiuni sau inacțiuni de restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenței, precum: stabilirea de condiții discriminatorii sau acordarea de privilegii pentru activitatea întreprinderilor, în cazul în care acestea nu sunt prevăzute de lege; stabilirea de interdicții sau restricții, neprevăzute de lege, pentru activitatea întreprinderilor.

Nu în ultimul rând, atunci când este vorba despre reprezentarea în instanțele naționale străine, în cele mai multe jurisdicții avocații neadmiși la baroul local nu pot reprezenta clienții în instanțele de judecată și a face concluzii de drept (e.g. România, Austria, Suedia, etc.), iar în unele jurisdicții, suplimentar înregistrării la barou, este nevoie și de înregistrarea avocatului la instanță (e.g. SUA – instanțele federale). În practică, aceasta înseamnă că avocatul din Republica Moldova va trebui să subcontracteze un avocat străin, dar: polița de răspundere profesională a avocatului din Republica Moldova (dacă există) nu acoperă consultanța pe drept străin; și statul va continua să fie consultat (indirect) de un avocat străin, dar fără a avea o relație juridică cu el.

De asemenea, reprezentarea în fața instanțelor din străinătate (chiar și când poate fi făcută de oricare persoană – e.g. Ucraina) ar necesita cunoașterea limbii de procedură a instanței străine.