Un studiu privind percepția studenților la drept asupra pedepsei cu moartea, în care au fost repondenți peste 2200 de studenți din marile centre universitare din România și din Chișinău, arată că 30 la sută dintre ei sunt de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea. Studiul relevă și ce infracțiuni ar trebui astfel pedepsite, în opinia studenților.

Întrebarea a avut forma ”Sunteți de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea?”, iar răspunsurile posibile au fost ”Da” și ”Nu, în nicio situație”, pentru a sugera că orice excepție privind inaplicabilitatea pedepsei cu moartea trebuia încadrată în varianta ”Da”.

69.42% dintre respondenți (un număr de 1528) s-au declarat împotriva pedepsei cu moartea (dar, așa cum vom vedea, acest procent este în realitate mai mic), iar 30.58% (corespunzând unui număr de 673 de studenți) au ales varianta potrivit cu care sunt de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea.

Categoriile care se referă la crime de genocid, împotriva umanității și războiului și terorism au fost cel mai des alese de studenți pentru a arăta în ce cazuri ar fi de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea. Astfel, 514 studenți au considerat că pedeapsa cu moartea ar trebui aplicată pentru infracțiunile de genocid, iar 512 pentru infracțiunile de terorism. Având în vedere că un număr de 673 de persoane au răspuns că sunt de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea, procentul acestor categorii de infracțiuni alese este destul de ridicat: 76.37%, respectiv 76.08%. În ordine, următoarea infracțiune pentru care pedeapsa cu moartea a fost considerată necesară este omorul calificat săvârșit prin cruzimi, 496 de studenți răspunzând în acest sens (adică 73.70%).

408  studenți au considerat că pentru omor calificat săvârșit asupra mai multor persoane sau de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor, această pedeapsă trebuie aplicată (adică 60.62%).

Studenții au fost întrebați: „Considerați că pedeapsa cu moartea în situațiile de mai sus este justificată pentru că…:”. Studenții au putut alege între cinci motive pentru susținerea pedepsei capitale, cu posibilitatea unor alegeri multiple și au răspuns după cum urmează: „este cel mai eficient mod de prevenire a săvârșirii unor altor infracțiuni” (325 de studenți, adică 48.29%), „este un modalitate justă de retribuție pentru victimă și / sau familia sa” (niciun student), „este foarte costisitor pentru stat şi pentru societate să întreţină o persoană în închisoare toată viaţa” (313 studenți, adică 46.51%), „dacă o persoană este condamnată la închisoare pe viață și există posibilitatea eliberării condiționate, persoana respectivă ar putea săvârși și alte infracțiuni” (451 studenți, adică 67.01%), „este just ca o persoană care a ucis o altă persoană ori care a săvârşit infracţiuni de o gravitate deosebită să-şi piardă dreptul la viaţă” (212 studenți, adică 31.5%) și „niciuna dintre cele de mai sus” (23 de studenți, adică 3.42%).

Autorii studiului notează că mulți studenți au ales să își dezvolte opinia în favoarea pedepsei cu moartea, oferind de cele mai multe ori argumente pertinente, cu legături criminologice și psihologice. În același sens, opțiunile celor care s-au poziționat contra pedepsei cu moartea au indicat o oarecare cunoaștere a sistemului judiciar.

Autorii mai notează în cloncluziile studiului că nu se poate afirma că motivele numărului însemnat de studenți care susțin pedeapsa cu moartea țin de percepția unui nivel ridicat al criminalității ori de un eventual sentiment de insecuritate socială. Iar această concluzie arată că opinia publică cu privire la necesitatea introducerii pedepsei cu moartea nu este în mod necesar legată de contextul economic, politic sau social.

Studiul poate fi accesat aici.

Sursa: clujust.ro