Începând cu 1 iulie vor fi aplicate noi indicații metodice cu privire la declararea perioadelor de activitate şi categoriilor persoanelor asigurate în Darea de seamă IPC 18.

Noile indicații, publicate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), vizează modificările operate în Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, potrivit cărora, începînd cu 1 iulie calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă vor trece în responsabilitatea CNAS, cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă.

Prin urmare, începând cu 1 iulie, angajatorul va calcula şi achita angajatului suma indemnizaţiei pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă în cazul foilor de boală obişnuite. Indemnizaţiile pentru cazurile de boală obişnuite începând cu ziua a şasea, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum şi alte tipuri de indemnizaţii în caz de tuberculoză, SIDA sau maladie oncologică se vor calcula şi achita de către CNAS direct beneficiarului, persoană asigurată care întruneşte condiţiile de acordare a indemnizaţiei.

Astfel, modul de declarare de către angajator a perioadelor de incapacitate temporară de muncă prin intermediul Dării de seamă IPC 18 va suporta unele modificări.

Având în vedere că, conform art. 5 din Legea privind sistemul public de pensii, perioadele de incapacitate temporară de muncă sunt perioade necontributive, dar se asimilează stagiului de cotizare, angajatorul va declara în tabelul nr. 3 al Dării de seamă IPC 18 perioada primelor 5 zile pentru foile de boală obişnuite achitate din mijloacele proprii cu indicarea în rubricile 5 şi 6 ”perioada de muncă şi de incapacitate temporară de muncă” a perioadei începînd cu prima pînă în ziua a cincea, iar în rubrica 7 se va indica codul categoriei persoanei asigurate 15311 ”persoană care a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă achitată din contul angajatorului”. Totodată în rubrica 10 ”Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă” în mod obligatoriu se va reflecta suma indemnizaţiei calculată şi achitată din mijloacele angajatorului. Rubricile 11 şi 12 vor rămîne necompletate.

Cât priveşte perioada de incapacitate temporară de muncă calculată şi achitată din contul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), similar perioadelor de aflare în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie de 126 de zile, nu va fi necesar de reflectat de către angajator în darea de seamă IPC 18, dat fiind faptul că, CNAS deţine informaţia despre perioadele respective care vor fi asimilate stagiului de cotizare pentru fiecare persoană asigurată beneficiar de indemnizaţie. Astfel, angajatorul nu este obligat să declare perioadele în care angajatul se află în concediu de incapacitate temporară de muncă unde indemnizaţia este achitată din contul BASS cu indicarea indicelui zero în col. 10.

Tot începând cu 1 iulie, indemnizaţiile pentru concediile medicale primare nu se vor reflecta în partea a doua a tabelului nr. 3 al Dării de seamă IPC 18. Toate perioadele de  incapacitate temporară de muncă primare care vor începe cu data de 1 iulie vor fi stabilite în condiţii noi, adică de către CNAS, iar cele prelungite (cu menţiunea medicului ”continuă tratamentul”) se vor calcula în condiţiile vechi, conform prevederilor legale în vigoare pînă la 1 iulie. Însăşi formularul dării de seamă nu va suporta modificări, întrucât, conform legislației, ”Indemnizaţia de asigurări sociale poate fi solicitată, în bază de acte justificative, în termen de 12 luni calculat de la data îndeplinirii condiţiilor de stabilire a acestei indemnizaţii”. Pe parcursul următoarelor perioade vor putea fi situaţii unde angajatul va prezenta angajatorului Certificatul de concediu medical care a început pănă la 1 iulie. Concomitent, în tab. Nr. 3 al dării de seamă vor fi reflectate şi toate perioadele de incapacitate temporară de muncă, care au început pînă la 1 iulie şi continuă tratamentul.

Tot din 1 iulie, în procesul de completare a Dării de seamă IPC 18 va fi necesară indicarea concretă a perioadelor de activitate pe parcursul lunii în cazul angajaţilor care parţial s-au aflat în incapacitate temporară de muncă.

Potrivit legii, dreptul persoanei asigurate la indemnizațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) și g) și art. 15 alin. (1) lit. a) se stabilește, dacă aceasta pierde, la toate unitățile în care desfășoară activități, venitul asigurat pentru întreaga perioadă a concediului medical. Prin urmare, persoana care beneficiază de indemnizaţie nu poate concomitent să desfăşoare activitate şi să beneficieze de venit asigurat la nici o întreprindere.

Reieşind din indicaţiile metodice elaborate anterior de către CNAS, în cazul în care angajatul se afla parţial pe parcursul lunii în concediu medical şi parţial a activat, fiind remunerat, se permitea reflectarea acestor situaţii doar informativ reflectând luna întreagă de activitate, după care se evidenţia perioada de incapacitate temporară de muncă, aşa zisa metodă de reflectare cu două rânduri.

Începînd cu 1 iulie, situaţia respectivă va fi necesar de divizat în 3 rânduri pentru a se indica concret că în perioada aflării în incapacitate temporară de muncă persoana nu a activat şi nu a obţinut venit asigurat.

Astfel, nu va fi reflectată perioada achitată din mijloacele BASS și nu vor fi reflectate careva date în partea de jos a tabelului nr. 3 al Dării de seamă IPC 18 adică, în compartimentul destinat sumelor totale pe entitate a indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă, rândurile 3 şi 4. În cazul indemnizaţiilor achitate integral din prima zi din mijloacele BASS, perioada respectivă va fi omisă de către angajator din raportare, adică nu se va declara această perioadă.

Sumele fondului de retribuire a muncii pe perioadele de activitate vor putea fi divizate proporţional zilelor reflectate sau după o altă metodă la decizia angajatorului. Contează faptul că în perioadele de activitate să fie reflectate sume cu privire la fondul de retribuire a muncii, întrucât potrivit Legii privind sistemul public de asigurări sociale, stagiul de cotizare se exprimă în ani şi se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuţii, în mărimile stabilite, la bugetul asigurărilor sociale de stat, atât de asigurat, cât şi de angajator.  Prin urmare, în cazul în care lipsesc contribuţiile de asigurări sociale calculate şi achitate în anumite perioade, acestea nu se includ în calcul la stabilirea pensiei şi a altor prestaţii de asigurări sociale.

În cazul în care pe parcursul lunii, persoana angajată a beneficiat de o primă aceasta va putea fi reflectată de către contabil în luna de calcul la fel la discreţia angajatorului, sau proporţional zilelor activate sau după o altă metodă.

Este importantă și reflectarea corectă în Darea de seamă IPC 18 şi a perioadelor de aflare a angajatului în concediu ordinar plătit. În conformitate cu instrucţiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC 18, în rubricile 5 şi 6 a tabelului nr. 3 a formei IPC 18 se indică data începerii şi încheierii activităţii de muncă precum şi data începerii şi concediului medical pe parcursul lunii. Rubrica dată poate include şi alte perioade care depăşesc perioada  de gestiune şi au impact asupra stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale: perioada aflării în concediu medical, concediu de odihnă anual. Sumele acordate pentru concediul de odihnă precum şi pentru concediile medicale se reflectă în perioadele/lunile pentru care acestea  sunt calculate cu divizarea pe luni separate.

Pentru ca perioada aflării persoanei asigurate în concediu de odihnă anual să nu fie percepută de către sistemul informaţional ca perioadă de activitate, este necesar divizarea perioadei de aflare în concediu ordinar precum şi suma indemnizaţiei pentru concediu de odihnă anual cu categoria 160 ”persoană care se află în concediu ordinar plătit”, deoarece, persoana asigurată nu are dreptul să activeze pe perioada aflării în concediu medical. În cazul în care activează, primeşte salariul şi nu indemnizaţia. Astfel, în cazul în care pe perioada concediului ordinar va surveni o perioadă de îmbolnăvire la indicarea categoriei 160 în cazul beneficierii de indemnizaţie de concediu, va fi clar că, persoana în perioada respectivă nu a activat dar s-a aflat în concediu ordinar plătit.

Modul de reflectare a perioadelor de aflare a angajatului în concediu de odihnă anual plătit, urmează a fi reflectat după aceiaşi metodă ca şi perioadele de incapacitate temporară de muncă, (fiecare perioadă separat). 

În aceste condiţii, în cazul în care incapacitatea temporară de muncă va surveni în perioada aflării în concediu ordinar plătit persoanei va fi stabilită indemnizaţia dacă, aceasta confirmă dreptul la indemnizaţie.

Perioadele de aflare a angajatului în concediu neplătit (din cont propriu) în mod similar urmează a fi declarat de către angajator cu un rând separat, deoarece în conformitate cu art. 12 alin. (2) al Legii 289/2004 nu se acordă indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) şi g) şi art. 15 alin. (1) lit. a) pentru zilele în care asiguratul s-a aflat în concediu neplătit la locul de muncă de bază, pentru perioada suspendării contractului individual de muncă şi altor contracte în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii.

De asemenea, prin legea prenotată au fost introduse şi unele modificări şi în art. 18 alin. (3) al Legii 289/2004 care la fel vor intra în vigoare  după 1 iulie şi care se referă la modul de activitate a persoanelor care beneficiază de indemnizaţie pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani. Potrivit art. 18 al. (4) al Legii respective, în redacția actuală, în cazul în care, mama sau tata (beneficiar de indemnizaţie) îşi reia activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, indemnizaţia nu se suspendă.

Astfel, dacă în perioada de aflare în concediu de îngrijire a copilului până la 3 ani şi beneficiază de indemnizaţie, mama a decis să revină la serviciu cu program parţial de muncă, atunci, din prima zi când ea începe activitatea, în tabelul nr. 3 al Dării  de seamă IPC 18 rubrica 7 se indică codul categoriei 156 ”persoană care activează cu program parţial pe perioada concediului de îngrijire a copilului”. Aceasta presupune că pentru situaţiile în care angajatul care se află în concediu de îngrijire a copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani şi beneficiază de indemnizaţie a revenit în această perioadă la serviciu cu program redus, indemnizaţia nu va fi suspendată.

Categoria persoanei asigurate 156 are menirea de a substitui prezentarea la Casa Teritorială de Asigurări Sociale a extrasului din ordinul de reluare a activităţii de muncă cu program incomplet. În cazul declarării cu 101 ”persoană angajată pe bază de contract individual de muncă” indemnizaţia se suspendă, deoarece nu este indicat că angajatul desfăşoară activitate în condiţiile timpului parţial de muncă (activitate cu program redus).

În redacţia de după 1 iulie, art. 18 alin. (3) al legii prenotate stipulează că, în cazul în care beneficiarul de indemnizație lunară pentru creșterea copilului se angajează, își reia activitatea de muncă sau se eliberează înainte de expirarea concediului pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani ori desfășoară activități în scopul obținerii de venit, indemnizația stabilită se suspendă, cu excepția cazului în care de aceasta beneficiază mama sau tatăl copilului, și se stabilește, la cerere, uneia dintre persoanele menționate la alin. (2) din prezentul articol. Concomitent, alin. (4) al aceluiaşi articol prevede că mama sau tata care, după acordarea concediului pentru îngrijirea copilului, îşi reia activitatea, se angajează, desfăşoară activităţi în scopul obținerii de venit sau se eliberează înainte de expirarea concediului pentru îngrijirea copilului are dreptul la indemnizaţie lunară.

Astfel, începînd cu 1 iulie, doar mama sau tata cărora de la angajator li s-a acordat concediu pentru îngrijirea copilului au dreptul să desfăşoare activităţi şi să obţină venit asigurat fără a se suspenda indemnizaţia. În cazul în care, de indemnizaţie beneficiază bunelul sau bunica sau poate tutorele, la iniţierea unei activităţi şi la obţinerea venitului asigurat îndemnizaţia stabilită se va stopa aceasta, fiind posibil de a se solicita de către o altă persoană. Adică, se permite activitatea cu program integral de muncă, pentru mama sau tatăl copilului. Mai mult ca atît, se permite reluarea activităţii la entităţile economice de unde persoana a plecat în concediu de îngrijire a copilului precum şi angajarea la noi angajatori.

Astfel, începînd cu 1 iulie, categoria persoanei asigurate 156 nu va mai fi utilizată de către angajatori la completarea tabelului nr. 3 din Darea de seamă IPC 18, aceasta fiind substituită cu codul 101 ”persoană angajată pe bază de contract individual de muncă” sau după situaţie,  123 ”persoană angajată prin cumul”. În aceste condiţii, la completarea Dării de seamă IPC 18 în luna august pentru luna iulie, toate persoanele care anterior au fost declarate cu categoria 156 vor fi declarate cu 101 sau, respectiv, cu 123 în cazul persoanelor care activează prin cumul.

Mai multe detalii privind noile indicații, inclusiv exemple de reflectare, găsiți aici.