Viitorii audienți ai Institutului Național al Justiției (INJ) vor fi obligați să-și declare averile la etapa admiterii, iar selectarea și activitatea organelor de conducere ale Institutului vor suferi modificări. Un proiect de lege în acest sens a fost publicat de Ministerul Justiției pentru consultări publice.

Documentul publicat prevede următoarele modificări:

Obligația completării și anexării la cererea de înscriere la concursul de admitere pentru formarea inițială a declarației de avere și interese personale. Autorii propun astfel instituirea obligației ca candidații să depună declarația de avere și interese personale pentru anul fiscal precedent, în conformitate cu modelul prevăzut în Legea privind declararea averii și a intereselor personale. Acest mecanism este similar celui existent în cazul concursurilor pentru funcțiile de judecător și procuror, reglementat în Legea cu privire la statutul judecătorului, precum și Legea cu privire la Procuratură.

Instituirea unui număr egal între membrii Consiliului Institutului desemnați de CSM și CSP. În prezent, din partea CSP sunt desemnați doar patru membri procurori, iar din partea CSM - 7 membri judecători. Potrivit autorilor, o asemenea distribuție inegală a membrilor dintre cele două autorități de administrare a sistemului justiției este inechitabilă și aduce atingere asupra reprezentării intereselor legitime ale comunității procurorilor, care au posibilități mai reduse de a influența decizii esențiale. Astfel, în vederea asigurării unei reprezentativități echitabile între membrii judecători și procurori ai Consiliului, proiectul propune ca din partea CSM și CSP să fie desemnați, în mod egal, câte 3 membri.

Prevederea expresă a nivelelor instanțelor judecătorești și a procuraturilor din cadrul cărora pot fi desemnați membrii judecători și procurori. Autorii menționează că prevederea este necesară în vederea asigurării, în cadrul Consiliului, unui număr proporțional de membri în raport cu structura sistemului judiciar și a procuraturii. Astfel, se propune următoarea repartizare:

1. 3 membri desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor, după cum urmează: a) un judecător din cadrul Curții Supreme de Justiție; b) un judecător din cadrul curților de apel; c) un judecător din cadrul judecătoriilor.
2. 2) 3 membri desemnați de Consiliul Superior al Procurorilor din rîndul procurorilor, după cum urmează: a) un procuror din cadrul Procuraturii Generale; b) un procuror din cadrul procuraturilor specializate; c) un procuror din cadrul procuraturilor teritoriale.

În așa mod va fi asigurat criteriul obiectiv de reprezentativitate a judecătorilor și procurorilor per sistemul judiciar și a procuraturii, susțin autorii.

Excluderea membrului Consiliului Institutului desemnat din partea Consiliului Rectorilor din Republica Moldova și atribuirea a doi membri suplimentari desemnați de ministrul Justiției. Potrivit Notei informative, Consiliul Rectorilor din Republica Moldova reprezintă o instituție cu activitate nepermanentă, în componența acesteia fiind preponderent persoane fără studii juridice. Astfel, atribuția acestei instituții de a desemna un membru în cadrul Consiliului Institutului este improprie. Pornind de la faptul că procedura de organizare și desfășurare a concursului, precum și criteriile de selectare a candidaților din partea Consiliului Rectorilor este aprobat de ministrul justiției, se propune atribuirea a doi membri suplimentari desemnați de ministrul justiției (3 în total).

Un membru desemnat de ministrul justiției să fie propus de Președintele țării. Autorii propun atribuirea unui membru al Consiliului propus de către Președinte și desemnat de ministrul justiției, având în vedere că șeful statului dispune de atribuții constituționale esențiale în cariera judecătorilor.

Condiția selectării directorului și directorului adjunct al Institutului doar din rândul persoanelor cu studii superioare complete în drept. Potrivit autorilor proiectului, funcția primordială a Institutului constă în realizarea formării inițiale și continue a judecătorilor și procurorilor. Prin urmare, este imperativ ca directorul și directorul adjunct al Institutului să fie aleși doar din rîndul persoanelor cu studii superioare complete în drept.