Cooperare Republicii Moldova cu Curtea Penală Internațională va fi reglementată de o lege prin care se propune instituirea unui unui mecanism de colaborare. Potrivit documentului, elaborat de către Ministerul Justiției, se propune includerea următoarelor forme de cooperare dintre Republica Moldova și Curtea Penală Internațională:

  • predarea persoanei, subiect al cererii Curții Penale Internaționale;
  • executarea pedepselor dispuse de Curtea Penală Internațională;
  • identificarea unei persoane, locul unde se află aceasta sau localizarea bunurilor;
  • identificarea, localizarea, sau sechestrarea produsului infracțiunilor, a bunurilor, a activelor și instrumentelor care sunt legate de infracțiuni, în scopul confiscării eventuale a acestora, fără a prejudicia drepturile terților de bună-credință;
  • exhumarea și examinarea cadavrelor îngropate în gropi comune;
  • efectuarea perchezițiilor și sechestrărilor;
  • protejarea victimelor, martorilor și păstrarea probelor;
  • alte forme de cooperare.
În document se menționează că pentru o reglementare detaliată la nivel național a unei proceduri de cooperare cu Curtea Penală Internațională proiectul propune reglementarea suplimentară a următoarele aspecte:

Stabilirea autorităților competente de cooperare și executare a cererilor Curții, respectiv potrivit proiectului acestea vor fi:

  • Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va transmite cererile de cooperare cu Curtea, precum și oricare tip de corespondență;
  • Procuratura Generală va coopera la etapa prejudiciară, după caz, la transmiterea dosarului în fața Camerei de primă instanță, pentru infracțiunile care cad sub jurisdicția Curții;
  • Ministerul Justiției, la etapa judiciară și de executare a pedepselor stabilite de Curte la solicitarea Procuraturii Generale și Ministerului Justiției, Ministerul Afacerilor Interne sau alte autorități naționale sunt obligate să acorde suport acestora pe domeniile de competență;
Instituirea dreptului autorităților competente de a consulta Curtea pe chestiuni ce țin de executarea cererilor în cazul în care:
  • contravine unui principiu de drept fundamental de aplicare generală;
  • aduce pericol securității naționale;
  • afectează desfășurarea unei proceduri de urmărire penală aflate în desfășurare într-un alt caz;
  • încălcă imunitatea statelor sau imunitatea diplomatică;
  • informațiile nu sunt suficiente pentru a da curs cererii;
  • în cazul unei cereri de predare persoana, subiect al cererii Curții Penale Internaționale nu este găsită în ciuda tuturor eforturilor sau cercetările au permis să se stabilească că persoana care se află în statul de detenție nu este evident cea vizată în mandat;
  • pentru a da curs cererii sub forma sa actuală statul este constrâns să încalce o obligație convențională pe care o are deja față de un alt stat.
Referitor la determinarea jurisdicției, potrivit proiectului, dacă Curtea declară competența sa în privința unei anumite proceduri, Procuratura Generală este în drept să conteste competența Curții, iar dacă după examinarea contestației se va stabili competența autorităților naționale, procedura de urmărire și judiciară se va desfășura în Republică Moldova.

De asemenea, proiectul prevede că în cazul în care competența Curții nu a fost contestată sau dacă Curtea, în rezultatul investigațiilor proprii ajunge la concluzia că competența îi aparține, autoritățile naționale urmează să transmită Curții toate actele de procedură din Republica Moldova, iar încheierea prin care s-a constatat competența Curții nu este cu drept de atac.

În document se mai precizează că hotărârile Curții se execută pe teritoriul Republicii Moldova fără a parcurge procedura de recunoaștere. Ministerul Justiției cu suportul autorităților competente urmează să întreprindă toate măsurile ce se impun pentru executarea hotărârilor Curții.

Curtea Penală Internaţională este împuternicită cu anchetarea şi trimiterea în justiţie a celor mai atroce crime ale umanităţii şi crimele de război. Curtea funcţionează în baza principiului complementarităţii, care se referă la faptul că sistemele naţionale de justiţie continuă să aibă responsabilitatea primară pentru trimiterea în justiţie a acestor crime și are responsabilitatea de a acţiona doar atunci când sistemul naţional nu doreşte sau nu are posibilitatea de a ancheta sau a trimite în justiţie persoanele care se prezumă că au săvârșit infracțiuni împotriva umanității. Curtea Penală Internaţională are dreptul să judece cetăţenii diferitor ţări după o jurisprudenţă internaţională.