Curtea de Apel Comrat a menținut, la 6 octombrie, hotărârea Judecătoriei Comrat, prin care companiilor Tomai-Vinex și Bulgari Vinery le este permis să exporte vinuri, cu folosirea denumirii „Prosecco” pe eticheta acestora. Instanța a ajuns la concluzia că prescripțiile emise de Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producției Alcoolice sunt ilegale. Curtea de Apel Comrat a menținut hotârea Judecătoriei Comrat, prin care celor două companii le-a fost restabilit dreptul de a exporta, spre destinația inițială, două loturi de produse vinicole, pe care este folosită indicația geografică „Prosecco”. Plasarea acestora pe piață a fost blocată după ce, în decembrie anul trecut, AGEPI atenționase Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producției Alcoolice despre faptul că folosirea indicației geografice este ilegală. Conform argumentelor instanței, cele două companii au dreptul să exporte produse cu această indicație geografică, întrucât o prevedere a Acordului de Asociere le-ar permite acest lucru. Și anume că țara ar beneficia, în baza Acordului, de „o perioadă de tranziţie de cinci ani, începând cu 1 aprilie 2013, pentru a lua toate măsurile complementare necesare în vederea opririi oricărei utilizări ilegale a indicaţiilor geografice protejate, în special măsurile aplicabile la frontierele vamale”. Această perioadă de tranziție care le-ar permite producătorilor autohtoni utilizarea indicațiilor georgrafice protejate ar fi fost confirmată și de o scrisoare a Ministerului Economiei, adresată celor doi agenți economici. Pe site-ul instanței hotărârea este în totalitate secretizată. Numărul scrisorii expediate de autoritate este șters. Astfel, nu este clar la ce scrisoare face referire instanța. Judecătorii instanței de apel Comrat au mai stabilit că Inspectoratul nu putea să interzică plasarea pe piață a loturilor de vin, deoarece nu ar intra în atribuțiile sale și că trebuia, inițial, să informeze companiile despre neregulile depistate și apoi să aplice sancțiuni. La rândul său, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare afirmă că instanța a aplicat în mod eronat și selectiv legea. Într-o referință la cererea de chemare în judecată, MAIA argumentează că indicația geografică „Prosecco” este protejată la nivelul UE, fiind înregistrată la Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO) cu nr. 906 din 24.09.2012. Titularul dreptului este Consorzio di Tutela della Denominazione d’Origine Controllata din Italia. Acest lucru înseamnă că autoritățile sunt obligate, în baza Acordului de Asociere, să asigure protecția mărcii de utilizarea ilegală. Totodată autoritatea insistă că instanța a interpretat în mod eronat prevederile Acordului de Asociere, întrucât acesta nu ar putea sub nicio formă să admită utilizarea ilegală a mărcilor protejate până în 2018. Astfel, articolul 302 din Acordul de asociere prevede că „Republica Moldova beneficiază de o perioadă de tranziţie de cinci ani începând cu 1 aprilie 2013 pentru a lua toate măsurile complementare necesare în vederea opririi oricări utilizări ilegale a indicațiilor geografice protejate”. Totodată, conform Ministerului Agriculturii, scrisoarea Ministerului Economiei la care face referire instanța „nu are valoare juridică”. Precizăm că litigiul a început în luna februarie a acestui an, după ce companiile Tomai-Vinex și Bulgari Winery au acționat în judecată Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producției Alcoolice, din cadrul MAIA, pe motiv că le-a fost blocată comercializarea a două loturi de vin cu indicația geografică Prosecco. Hotărârea Curții de Apel Comrat poate fi atacată la CSJ.