Stocarea datelor ADN ale persoanelor care au comis infracțiuni, fără diferențierea duratei păstrării acestora în funcție de gravitatea ilegalității comise și fără posibilitatea de a radia datele din baza de date, este o încălcare. Concluzia aparține Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO), în cazul unui cetățean francez, care a dat în judecată statul său și a avut câștig de cauză. Decizia a fost publicată de Curtea Supremă de Justiție. Dacă ne referim la Republica Moldova, în prezent, țara noastră nu dispune de un laborator de prelevare a datelor ADN sau o bază de date unde acestea să fie păstrate. Există, totuși, un proiect de lege în acest sens, iar termenii de păstrare sunt diferiți. Astfel, în cazul în care unei persoanei îi vor fi prelevate date ADN, acestea vor fi radiate automat din baza de date, peste un an, în cazul în care în privința acesteia va fi dispusă scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmării penale sau achitarea printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Datele nu vor fi șterse dacă persoanele figurează într-un alt proces penal în curs de derulare, pornit pentru săvârşirea unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, în care este necesară procesarea ulterioară a informației. La fel, ștergerea datelor cu caracter personal din baza de date în cazul persoanele condamnate definitiv pentru săvârșirea infracțiunilor grave, deosebit de grave și excepțional de grave, vor fi șterse după împlinirea vârstei de 80 de ani, iar în caz de deces - în termen de cinci ani. Radierea automată a informației referitoare la urmele biologice prelevate de la fața locului se va face peste 25 de ani de la momentul înregistrării. Asta în cazul în care nu va exista un act procedural emis de către procuror sau instanța de judecată care prevede radierea acesteia. Ștergerea datelor în cazul cadavrele neidentificate sau a persoanele decedate în urma situațiilor excepționale sau a infracțiunilor cu caracter terorist se va face după 80 de la înregistrarea acestora. În cazul persoanele supuse examinării în masă, ștergerea datelor se va face dacă procesarea informației și-a atins scopul ori se vor împlini 25 de ani de la înregistrare. Ștergerea datelor cu caracter personal în cazul persoanelor care activează în domenii ce implică risc pentru viață se va face dacă procesarea informației și-a atins scopul prelucrării ori la încetarea raporturilor de muncă. În cazul persoanelor care au avut contact, în mod justificat sau accidental, cu locul faptei în legătură cu comiterea infracțiunii sau cu materialul biologic sau a victimelor infracțiunii, radierea datelor ADN va avea loc după ce informația va fi procesată sau la 25 de ani de la înregistrarea acestora. Franța, condamnată pentru păstrarea datelor ADN, fără diferențierea gravității infracțiunii CtEDO a condamnat Franța în cazul unui cetățean, care a refuzat să i se preleveze probe ADN, deoarece acestea sunt păstrate până la 40 de ani. Curtea a decis că este o încălcare, și asta pentru că nu a fost făcută nicio diferențiere în funcție de natura și de gravitatea infracțiunii comise. Cetățeanul a fost condamnat la două luni de închisoare cu suspendare, pentru că a lovit jandarmii cu umbrela în timpul unei demonstrații. Convocat apoi pentru o prelevare de ADN în vederea înscrierii sale în ”fișierul național automatizat al amprentelor genetice” al persoanelor condamnate pentru comiterea unor infracțiuni, reclamantul a refuzat să fie supus acestei proceduri. El nu a fost înscris în fișier, însă a fost condamnat pentru refuzul său la plata unei amenzi de 500 euro. CtEDO a precizat că protecția datelor cu caracter personal joacă un rol fundamental în exercitarea dreptului la respectarea vieții private garantat de articolul 8 din Convenție. Așadar, legislația internă trebuie să ofere garanții adecvate. La fel, Curtea a precizat că Franța nu are un sistem pentru proporționarea duratei de stocare a acestor date, se operează cu termeni de ”nu poate depăși 40 de ani”, care au devenit o normă. Reclamantul a avut câștig de cauză la CtEDO, care a obligat Franța să achite depăgubiri de trei mii de euro.