Președinta Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Cornelia Cozlovschi, consideră că este bine că firmele moldovenești își doresc să se listeze la Bursa de Valori București, dar și-ar dori ca acestea să fie prezente și pe bursa locală, contribuind astfel la dezvoltarea pieței de capital din țara noastră. Într-un interviu pentru BizLaw, Cornelia Cozlovschi vorbește despre situația din domeniul asigurărilor, unde o companie se află sub administrare specială, iar în cazul alteia - CNPF administrează pachetul majoritar. Tot din interviu aflați când va fi scoasă la vânzare compania ”Moldasig” și în ce condiții. Un alt subiect abordat în cadrul discuțiilor a vizat organizațiile de creditare nebancară (OCN) și dacă mai sunt cazuri când penalitățile și comisioanele percepute depășesc considerabil suma împrumutului.

BizLaw: Ce se întâmplă acum pe piața de creditare nebancară? Am văzut că în ultimul trimestru se înregistrează o scădere.

Cornelia Cozlovschi: Nu putem zice că se întâmplă ceva deosebit. În ultimul trimestru un pic a scăzut ritmul de creditare a populației față de ceea ce a fost la modul general. Dacă să analizăm doar trimestrul trei, soldul creditelor nebancare, inclusiv leasingul financiar a fost în creștere. Dar per total, în nouă luni ale anului, volumul creditelor nebancare acordate a fost în creștere.

BizLaw: Dar ce s-a întâmplat în aceste trei luni? E de vină criza, războiul?

Cornelia Cozlovschi: Nu. Nu este de vină criza. OCN-urile au avut o descreștere destul de importantă în timpul pandemiei și atunci au fost nevoite să se ocupe de restructurări, de limitare, de neacordare a creditelor, până la urmă, pentru că așa a fost situația pentru toată lumea. Și au avut o descreștere considerabilă. Acum ei și-au luat trendul crescător. Au revenit la normal până în septembrie, când a fost pus în aplicare Regulamentul cu privire la creditarea responsabilă, care un pic i-a pus în gardă. Pe lângă aceasta, în aprilie au fost aprobate modificări în Legea cu privire la organizațiile de creditare nebancară limitând dobânda și costul total al creditului. Deci, dacă să luăm per ansamblu, modificările la lege și intrarea în vigoare a Regulamentului desigur că sunt unele restricții pentru OCN-uri, care nu prea le-au avut până acum.

BizLaw: Și cum au reacționat reprezentanții organizațiilor de creditare nebancară?

Cornelia Cozlovschi: Inițial, sigur că un pic s-au revoltat. Poate și din cauza că era ceva necunoscut, nu știau cum va fi implementat, cum vor percepe acest lucru și consumatorii, căci depinde și de consumatori, nu doar de ei. Recent, noi am avut o întâlnire cu reprezentanții sectorului pentru a clarifica toate neclaritățile și să vedem cum putem să-i susținem și să-i ajutăm. Să trecem aceste impedimente împreună. Au fost aproximativ 70 din 126 de OCN-uri la întâlnirea respectivă.

BizLaw: De la începutul anului am văzut că și-au suspendat activitatea mai multe organizații. A fost din cauza noilor condiții? 

Cornelia Cozlovschi: Poate unele da, dar mai puțin probabil. Este o practică normală. Sunt unele OCN-uri care la un moment dat, din varii motive, își suspendă activitatea, ulterior o reiau, altele își schimbă genul de activitate.

BizLaw: Mai avem situații în care penalitățile, dobânzile, comisioanele sunt mai mari decât suma împrumutului?

Cornelia Cozlovschi: Prin modificarea legii asta s-a făcut. S-a limitat dobânda și costul total. Acum OCN-urile nu au dreptul să acorde credite pentru care valoarea totală a contractului depășește dublul sumei inițiale debursate. Asta ar fi total ce ar trebui să întoarcă clientul înapoi, mai mult OCN-ul nu are dreptul să ceară.

BizLaw: Cunoaștem că acest lucru este prevăzut de lege, dar în practică nu avem situații în care se ocolește, se încalcă?

Cornelia Cozlovschi: OCN-urile sunt obligate să se conformeze cerințelor legislației, exact așa cum trebuie să se conformeze Regulamentului privind cerințele de creditare responsabilă aplicate organizațiilor de creditare nebancară, prin care se aduce o noutate pe piața OCN-urilor că urmează să finanțeze doar în baza veniturilor confirmate. Aceasta este condiția cea mai dură pentru organizațiile de creditare nebancară. Până acum ce se întâmpla? Consumatorul când avea nevoie urgentă de bani se adresa la OCN ca la un colac de salvare. Mai puțin îl interesa în acel moment dacă el o să-și poată permite ulterior să restituie acest credit. Avea nevoie de bani - a alergat repede la un OCN.

BizLaw: Companiile care vând produse în rate nu sunt afectate?

Cornelia Cozlovschi: Regulamentul mai prevede și excepții la veniturile confirmate și permite finanțarea sumelor nu mai mari de un salariu mediu pe economie.

BizLaw: De ce vă întreb?! La un moment dat era o schemă prin care o persoană care nu putea obține un împrumut cumpăra în credit un bun, de exemplu un telefon, pe care ulterior îl vindea și făcea rost de banii de care avea nevoie.

Cornelia Cozlovschi: Am văzut asemenea cazuri când consumatorul rămânea și fără telefon și cu datorii. Avem multe petiții de genul acesta și aici probabil e vorba și de cetățeanul care își asumă un astfel de credit, aș zice eu iresponsabil până la urmă. Cum să-ți asumi un credit mare pentru că telefonul costă scump? Îl vinzi la un preț mai mic, dar rămâi cu creditul să-l restitui și plus dobânda? Plus costurile penalităților în cazul când ai întârzieri la termen la rată.

BizLaw: Urmează și alte schimbări pe piață? Sunt proiecte, planuri?

Cornelia Cozlovschi: Proiecte deocamdată nu sunt și, prin limitarea costurilor și a dobânzii, cred că este suficient în acest moment. O limitare prea dură în scopul protecției consumatorilor nu trebuie să inhibe această activitate. Pentru că o limitare dură ar putea inhiba creditarea per total, dar ea își are dreptul la viață fiindcă în mare parte creditează persoane care nu au acces la un credit bancar din varii motive, nu au un salariu stabil, sau suma pe care și-o doresc este prea mică. Sunt o grămadă de motive pentru care banca nu este o opțiune pentru cetățeanul respectiv și dacă îl lipsim și de modalitatea de a se împrumuta de la un OCN, atunci ar putea apărea un alt risc – cel al cămătarilor, pe care noi nu putem să-i controlăm, să-i verificăm. Orice limitare trebuie să fie cu diligență, bine calculată, asumată în așa fel ca să protejăm consumatorii, dar nu să inhibăm activitatea organizațiilor de creditare.

BizLaw: Cine sunt de obicei clienții organizațiilor de creditare nebancară?

Cornelia Cozlovschi: De obicei cetățenii care nu își pot permite un credit bancar, dacă să ne referim nemijlocit la cetățeni. Când vorbim de întreprinderi, la fel ar putea să fie clienții OCN-urilor în cazul în care nu trec evaluarea băncii sau deja s-au împrumutat la bancă, banca nu le mai acordă credit și caută alternative în altă parte. Sunt diferite motive.

BizLaw: Cât de des sunt făcute verificări la organizațiile de creditare?

Cornelia Cozlovschi: Conform planului. CNPF are un plan de activitate, inclusiv și un plan de control atât în cadrul sectorului organizațiilor de creditare nebancară și a asociațiilor de economii și împrumut,  cât și a asigurărilor. Anul curent de exemplu am avut o verificare din oficiu prin care am verificat toate cele 134 de OCN-uri care erau în acel moment. A fost verificată respectarea cadrului normativ ce ține de calculul creditului total conform noilor norme. A fost un exercițiu dur pentru noi, dar ne-am isprăvit. Am zis să facem acest exercițiu pentru noi, dar și pentru organizațiile de creditare ca să nu le permitem să implementeze un soft sau ceva incorect. Mai bine de la început să meargă pe calea cea corectă.

BizLaw: Au fost date și amenzi?

Cornelia Cozlovschi: Nu au fost date amenzi. OCN-urile s-au conformat cerințelor, ceea ce ne bucură. Au fost unele probleme ce vizau neînțelegerea unor aspecte specificate în lege referitoare la coeficientul 0,4, care urmează a fi calculat zilnic. Entitățile percepeau în mod greșit cum ar putea fi calculat. Doar atât. Nu au fost mari erorile pe care le-am depistat. Doar i-am atenționat pentru înlăturarea și, ulterior, informarea CNPF și conformare în continuare.

BizLaw: Ce trebuie să facă consumatorii dacă cred că le-au fost încălcate drepturile?

Cornelia Cozlovschi: În primul rând aș începe din altă parte.

Când au nevoie de o sumă de bani, când își doresc un credit este imperios necesar de a citi clauzele contractuale, de a pune întrebări pentru orice neclaritate care apare. Întrebările trebuie puse înainte de a semna contractul. Nu după. 

Ei trebuie să fie într-o comunicare continuă cu OCN-ul. Imediat ce a apărut o neclaritate legată de o penalitate sau alt aspect, trebuie să comunice cu angajații OCN-ului să vadă ce se întâmplă. Sau dacă consideră că li se încălcat vreun drept, trebuie să apeleze sau la CNPF, sau la Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, deoarece sunt responsabili, conform legii, de verificarea corectitudinii și protecția consumatorului. Dar să nu aștepte efectele negative când deja a venit executorul pentru a executa datoria sau ceva și mai drastic. Atunci nu mai putem interveni pentru că este decizia instanței și suntem neputincioși. De multe ori consumatorii spun că li se încalcă drepturile. Care drepturi? Că eu nici nu am știut că așa ceva este scris în contract. Dar semnătura lui evident stă pe contract. Este un contract semnat de ambele părți. Fiecare își are obligațiuni pe care trebuie să le respecte. Dar sigur că trebuie să ne uităm și din perspectiva ca să nu permitem organizațiilor de creditare nebancară să facă abuzuri și să facă nedreptăți. Deci prioritatea pentru noi este protecția consumatorului, dar totodată trebuie să supraveghem OCN-urile și să le susținem pentru a avea o activitate corectă, sustenabilă și într-un mediu concurențial sănătos.

Ce este activitatea unui OCN? Activitatea unui OCN se bazează și încurajează plata la termen, dar o descurajează pe cea cu restanțe, fiindcă atunci se pornesc problemele. În cazul când ai avut o întârziere la plată, pornesc penalitățile, dobânzile de întârziere, gestionare etc. Fiecare OCN depinde de creativitatea lui ce-și mai pune ca să împovăreze clientul. Acum nu mai au dreptul să aplice dobânzi uriașe sau costurile să fie exagerate.

BizLaw: De când trec organizațiile de creditare în custodia BNM?

Cornelia Cozlovschi: Din 1 iulie 2023.

BizLaw: Doamnă președinte, vreau să vorbim și despre domeniul asigurărilor. Mai ales că nu cu foarte mult timp în urmă ați anunțat că în rezultatul controalelor la cele 10 companii de asigurări, în opt cazuri au fost depistate nereguli.

Cornelia Cozlovschi: Controlul tematic a vizat respectarea de către companiile de asigurări a cadrului normativ ce reglementează încheierea contractelor de asigurare în condițiile de asigurare și tarifele notificate autorității. Nu a fost o tematică foarte largă și încălcările nu putem să spunem că au fost extrem de majore. Dar, au fost. În sensul că unele companii de asigurări au admis încheierea contractelor în limita care a depășit condițiile de asigurare și tarifele de asigurare aprobate de ele însuși și notificate autorității. Cam aceasta a fost încălcarea. Deci, atât timp cât au niște condiții pe care le-au aprobat și notificat autorității, și niște tarife, care la fel nu pot fi diminuate, nu ar fi trebuit să facă această încălcare.

BizLaw: Ca să înțelegem, au perceput sume mai mici decât cele stabilite în regulament?

Cornelia Cozlovschi: Da. De obicei pentru asigurarea facultativă CASCO, în cazul achizițiilor publice, pentru a câștiga un contract de o valoare mai mare.

BizLaw: Au fost amendate?

Cornelia Cozlovschi: Amenzi au fost date doar la o singură companie, restul au fost avertizate fiindu-le emise prescrieri cu privire la respectarea cadrului normativ și informarea autorității despre înlăturarea neajunsurilor care au fost depistate conform actelor de control.

BizLaw: Ce se întâmplă la SA ”Garanție”? Este sub administrare specială din aprilie și recent a fost prelungită.

Cornelia Cozlovschi: Noi prelungim administrarea specială, i-am suspendat licența până la 10 martie 2023. Nu mai are dreptul să facă vânzări. Lucrul acesta se întâmplă nu de astăzi și nu de ieri, această activitate mai puțin conformă este începând din 2017. Compania înregistrează deficit de active pentru acoperirea fondului asiguraților și din păcate acest deficit în loc să se diminueze înregistrează creșteri. Și o creștere continua predispune activitatea asigurătorului riscului de a nu-și plăti obligațiile contractuale și alte condiții care le are în activitatea curentă.

BizLaw: Dar acționariatul încearcă să salveze această companie sau o lasă în grija CNPF?

Cornelia Cozlovschi: Cam asta este. În toată această perioadă, CNPF-ul a notificat nu o singură dată, a avut și diferite soluții pe care a încercat să le aplice acestei companii, dar din păcate nici acționariatul, nici factorii de decizie ai companiei nu s-au conformat prescripțiilor. Așa că am fost nevoiți să luăm o măsură mai drastică, fiindcă nu ne mai permiteam să întreprindem altceva. CNPF a mers punctual pe fiecare prescripție până a ajuns la situația care este astăzi.

BizLaw: Ce cotă de piață deține? Dacă compania intră în insolvabilitate, va fi afectată piața?

Cornelia Cozlovschi: Garanție este o companie foarte mică și cota de piață este sub 1%. Nu ar afecta piața foarte mult, dar ne dorim ca jucătorii din piață să fie sustenabili, să acționeze corect, acționariatul să fie de bună credință și să fie calificat conform legii.

BizLaw: La celelalte companii care este situația?

Cornelia Cozlovschi: La celelalte nouă companii situația este bună, dar noi oricum monitorizăm activitatea lor, indicatorii pe care îi raportează la CNPF, ca să nu ne pomenim iarăși cu un risc asigurat.

BizLaw: Știu că și Moldcargo se confrunta cu unele probleme, dar am văzut recent că au fost remediate.

Cornelia Cozlovschi: Moldcargo s-a confruntat cu unele probleme, dar acționariatul s-a conformat, a făcut infuzie de capital și a majorat capitalul. Astfel că indicatorii companiei corespund cerințelor legale și regulilor stabilite de CNPF.

BizLaw: La Moldasig care este situația?

Cornelia Cozlovschi: Moldasig activează bine. Pachetul majoritar este acum gestionat prin CNPF, mai bine zis de către un consiliu, conform ultimelor decizii ale instanțelor.

Urmează să expunem la vânzare pachetul de acțiuni, dar când vom fi gata, când vom avea un due diligence pentru companie ca să putem să căutăm un investitor străin. Indiferent, străin sau să fie local, ne dorim să fie de bună credință și compania să fie vândută la prețul real, la cel de piață. Pentru aceasta urmează să facem due diligence, evaluări și, ulterior, când vom fi gata,  să vedem cum să o expunem la bursă pentru a găsi potențiali candidați de a o prelua.

BizLaw: Câte procente are pachetul gestionat de CNPF?

Cornelia Cozlovschi: 80%.

BizLaw: În instanțe mai sunt litigii pe rol?

Cornelia Cozlovschi: Da, și nu unul singur.

BizLaw: Dar câte?

Cornelia Cozlovschi: Multe. Foștii acționari își exercită dreptul de a-și reîntoarce înapoi cota. Este un drept al lor atât timp cât noi nu avem decizia finală a instanței. Ne judecăm și vedem cum se termină.

BizLaw: Ne putem aștepta la apariții noi pe piața asigurărilor? Companii, investitori străini?

Cornelia Cozlovschi: La dimensiunea pieței din Republica Moldova probabil că nu prea mulți investitori se avântă, dar niciodată nu spunem niciodată. Suntem deschiși pentru investiții, dar asta depinde foarte mult de atractivitatea și de dimensiunea pieței, de sustenabilitatea sectorului.

BizLaw: Care sunt tendințele în asigurări, mai ales în ultimul an de când avem război la hotar? Au început oamenii să-și facă asigurări de viață, de locuințe, de bunuri?

Cornelia Cozlovschi: Dacă să ne uităm la capitolul asigurări de bunuri și asigurări agricole aici avem o creștere. Ceea ce bucură. Comparativ cu anul trecut, atât la bunuri cât și la asigurări agricole a fost o creștere. La asigurările de bunuri a fost o creștere de circa 59 de milioane de lei, la asigurările agricole a fost cu 28 de milioane mai mult. Dar ca și procent, la asigurările de bunuri a crescut cu 65%, iar la cele agricole cu 45%. Inclusiv și numărul polițelor de asigurare de bunuri s-a dublat, iar la asigurările agricole a fost subscrise cu 130 de polițe mai mult.

La capitolul asigurări de viață din păcate nu prea avem cu ce ne bucura. Și valoarea și numărul este același ca și anul trecut, dar ponderea în primele brute subscrise este mult mai mică. Ponderea lor este în jurul a 4%. Pe când asigurările de bunuri și agricole au crescut până la 8 și, respectiv, 5% în total prime brute subscrise. Asigurările de viață rămân la un procent mic.

BizLaw: De ce? Din lipsa educației în domeniu?

Cornelia Cozlovschi: E vorba de educare. Și nu e vorba doar de educarea financiară în domeniul asigurărilor, dar și despre aceleași credite nebancare, instrumente financiare existente pe piața de capital. Este un domeniu care urmează să-l intensificăm și să-i dăm o nouă abordare, pentru că atâta timp cât nu avem o populație educată financiar, nu avem șanse ca să avem succes în oricare sector.

BizLaw: Cui aparține responsabilitatea în acest caz? Cine ar trebui să promoveze asigurările?

Cornelia Cozlovschi: Responsabilitatea este conjugată și este atât a autorităților cât și a companiilor de asigurare. Nu poate doar autoritatea să se ocupe de educarea financiară. Mentalitatea în țara noastră se transmite din generație în generație, cu regret, și nu există încredere nici în asigurări, nici în piața de capital. Urmează să facem nu doar educație financiară, dar să cultivăm și încrederea în aceste piețe.

BizLaw: La noi funcționează foarte bine asigurările obligatorii. Nu ar putea fi cumva obligatorii asigurările și pentru agricultori? Ca să nu mai avem situații ca cea din acest an când din cauza secetei toată lumea a cerut ajutoare de la stat.

Cornelia Cozlovschi: Eu nu sunt pentru obligativitatea asigurărilor. Omul trebuie să conștientizeze de ce îi este benefică lui asigurarea. Nu este în avantajul asigurătorului. Ce beneficii îi oferă o poliță de asigurare fie de viață, agricultură, auto sau a locuinței. Bineînțeles asigurarea este benefică asiguratului pentru că îl protejează de un risc asigurat. Asta trebuie să înțeleagă consumatorul până la urmă. Nu faptul că am dat bani companiei de asigurări și nu am primit nimic. Bine că nu ai avut un risc asigurat! Pentru că în cazul când intervine riscul asigurat acoperirea este mult mai mare decât suma cu care ai contribuit. Dar mai bine să nu survină riscul asigurat. Putem să vedem în practică mii de cazuri când are loc o nenorocire și atunci ce se întâmplă? Contribuie vecinii și cei care au inima milostivă și oferă cât pot ca să ajute o familie care s-a pomenit într-o situație dificilă. Dar dacă ar fi fost o asigurare?

BizLaw: Dumneavoastră aveți asigurare?

Cornelia Cozlovschi:  Da. Și de viață, și de locuință. Am de mult timp. Până a veni la CNPF.

BizLaw: Vreau să vă mai întreb dacă în cazul asigurărilor auto sunt utilizate înțelegerile amiabile?

Cornelia Cozlovschi: Da, sunt utilizate. Ne bucură faptul că fiind recent introdusă ca normă, constatul amiabil este destul de popular. În 2021 a fost majorat cuantumul maxim al despăgubirii de la 10 mii la 15 mii de lei. Dacă să vorbim ca și procent, în anul 2021, din numărul total al despăgubirilor, în circa 46% s-a recurs la constatul amiabil, iar în nouă luni ale anului 2022 - circa 42%. Se apropie undeva la jumătate din despăgubirile care au avut loc pe RCA. Este un procent destul de semnificativ.

BizLaw: Pentru anul viitor nu va fi majorată această sumă ținând cont de prețurile actuale?

Cornelia Cozlovschi: Anul viitor, în luna aprilie, intră în vigoare noua lege și suma va fi majorată.

BizLaw: Un alt sector din subordinea CNPF sunt pensiile facultative. Vreau să vă întreb, avem pensii facultative?

Cornelia Cozlovschi: Spre regret nu avem nici un fond de pensii facultative. Noi ne dorim foarte mult să promovăm și să dezvoltăm aceste fonduri.

Ne dorim să schimbăm paradigma că statul este obligat să îmi dea o pensie decentă și să avem un alt model, care să ne permită la bătrânețe să profităm de contribuțiiel făcute pe parcursul vieții la un fond de pensii facultative, dezvoltat prin activități investiționale.

Aici avem o mica discrepanță. Fiindcă în Legea cu privire la fondurile facultative de pensii sunt doar doi piloni - Pilonul I și Pilonul III, nu este Pilonul II. În opinia CNPF, acesta este un Pilon care ar trebui să se regăsească în lege. În primul rând datorită acestui Pilon, prin faptul că el va fi mixt, populația o să conștientizeze ce este o pensie facultativă. Este obligativitatea angajatorului să contribuie și la pensia din asigurările de stat și la pensia facultativă. Acest lucru va educa populația în primul rând. Și după ce se termină obligativitatea, care nu durează mult - 5,10 ani, în funcție de țară, o să se conștientizeze în practică care sunt beneficiile.

BizLaw: Asta înseamnă că ar trebui să crească sumele pe care le plătește angajatorul?

Cornelia Cozlovschi: Nu, asta în funcție de cum va fi făcut cadrul normativ. Și respectiv el poate contribui la fondurile de pensii și personal. Nimeni nu-l impune să se limiteze doar la pensii care îl obligă să participe cu un anumit procent. Ulterior, contul individual prin anumite investiții se acumulează și se dezvoltă.

BizLaw: Ținând cont de trecutul nostru s-ar putea ca oamenii să fie reticenți și să zică ”voi pune banii acolo, va da faliment și voi ajunge la pensie fără nimic”?

Cornelia Cozlovschi: Exact. Iarăși este vorba de educație financiară și este vorba de încredere. De încredere în piața de capital, în instituțiile pieței de capital care urmează a fi fondate, în dezvoltarea pieței, sustenabilitate etc.

BizLaw: Cu ce este mai bun un fond de pensii facultativ decât să-mi fac un cont bancar și să am banii acolo când am nevoie?

Cornelia Cozlovschi: Depozitul la bancă nu prea aduce creștere. Fondul de pensii facultative este obligat să investească și să o facă prudențial. Deci normele legii specifică unde se poate investi și în ce limite. Sunt norme care trebuie respectate.

BizLaw: Unde vor avea voie?

Cornelia Cozlovschi: În valori mobiliare de stat, în valori corporative, în imobile, dar mai puțin, în piața de capital.

BizLaw: Nu putem să nu vorbim și despre piața de capital, care surprinzător a înregistrat cea mai mare creștere din toate domeniile administrate de CNPF. Ce s-a întâmplat?

Cornelia Cozlovschi: Nu este cea mai mare creștere, dar comparativ cu anul trecut sunt schimbări și într-adevăr a înregistrat o evoluție. Anul acesta pe piața primară am avut 40 de emisiuni noi a diferitor entități în valoare de circa 2 miliarde de lei. A mai fost anul acesta o emisiune de obligațiuni a administrației publice locale din Chișinău de 65 de milioane de lei. Anul trecut au avut loc altele două efectuate de primăriile Sângera și Ceadîr-Lunga.

BizLaw: De ce s-au oprit la aceste trei care cumva au fost ca un experiment? 

Cornelia Cozlovschi: Ele nu au fost ca experiment. Ele s-au bucurat, în special primele două, de un succes imens. Au fost subscrise toate înainte de termen. Noi ne dorim să mai avem astfel de emisiuni de acțiuni, fiindcă sunt o alternativă  fiabilă comparativ cu depozitul bancar.

BizLaw: De ce nu apelează la această soluție și alte primării?

Cornelia Cozlovschi: Îmi vine greu să spun de ce nu apelează, fiindcă cu siguranță acestea sunt necesare. În mare parte, toate administrațiile publice locale au nevoie de investiții în anumite proiecte de infrastructură sau de alt gen. La acest capitol CNPF a început mai intens să promoveze educația financiară și a încheiat două acorduri cu Camera de Comerț și Industrie și cu Asociația obștească FINEDU. Prin intermediul Camerei de Comerț și Industrie încercăm să facilităm înțelegerea unor concepte privind tranzacționarea obligațiunilor corporative, fiindcă de acest avantaj se pot bucura atât societățile pe acțiuni, cât și societățile cu răspundere limitată. Este greșită percepția că pe piața de capital sunt admise doar societățile pe acțiuni. Au fost făcute modificări legislative pentru a permite și întreprinderilor mici și mijlocii, societăților cu răspundere limitată să poată beneficia de acest instrument financiar.

BizLaw: Și ca să revin la întrebarea mea, ce a impulsionat creșterea pieței de capital?

Cornelia Cozlovschi: Creșterea aceasta s-a datorat unor emisiuni sporadice, le zicem noi, și totodată a fost impulsionată și de prevederile Legii cu privire la societățile pe acțiuni, conform căreia capitalul social minim al acestora trebuie să fie de 360 de mii de lei până la sfârșitul anului 2022. Ulterior, capitalul social urmează să fie de cel puțin 600 de mii de lei. De aici probabil și a apărut această creștere. Totodată, sunt unele societăți pe acțiuni care aleg o altă cale și se reorganizează în societăți cu răspundere limitată. Din varii motive, probabil nu-și pot permite să ajusteze capitalul social minim la cel stipulat de lege.

BizLaw: În ultima vreme se discută tot mai mult ca unele companii să se listeze la Bursa de la București, ce părere aveți?

Cornelia Cozlovschi: Este bine că, companiile noastre își doresc să aplice și să se listeze la o bursă internațională, dar, totodată, ne-am dori ca acestea să tindă să fie listate și la Bursa de Valori din Moldova, fiindcă piața de capital urmează să fie dezvoltată și în țar noastră.

Nu putem să ne extindem pe o piață internațională,  fără a ne promova pe piața de capital autohtonă. 

BizLaw: Dar poate tocmai din acest motiv aleg o bursă străină, pentru că pe cea locală o consideră nedezvoltată, iar vizibilitatea va fi mult mai mare la București?

Cornelia Cozlovschi: Nu pot să zic că va fi vizibilitate mai mare la București, doar că e mai mare posibilitatea de a identifica investitori străini. Pe asta se mizează, de a  găsi investitori de talie internațională pe când aici ar putea să fie mai mult investitori locali. Eu cel puțin așa văd. Acum listarea la o bursă internațională presupune oportunitatea de a găsi niște investitori străini și, respectiv, că potențialul acestora ar fi mai mare decât al celor de pe piața locală.

BizLaw: Vă mulțumesc.