Doi administratori ai unui grup de societăți de investiții au solicitat Google să dezindexeze rezultatele unei căutări efectuate după numele lor, care preiau linkuri către anumite articole care prezintă în mod critic modelul de investiții al acestui grup. Aceștia arată că articolele respective conțin afirmații inexacte.

De asemenea, ei solicită Google ca fotografiile care îi reprezintă, afișate sub formă de imagini de previzualizare (”thumbnailsˮ), să fie eliminate din lista rezultatelor unei căutări de imagini efectuate după numele lor. Această listă nu afișa decât imaginile de previzualizare ca atare, fără a prelua elementele din contextul publicării fotografiilor de pe pagina de internet indexată. Altfel spus, contextul inițial al publicării imaginilor nu era nici indicat, nici vizibil în alt mod cu ocazia afișării imaginii de previzualizare.

Google a refuzat să dea curs acestor cereri, făcând trimitere la contextul profesional în care se înscriau articolele și fotografiile respective și invocând faptul că nu avea cunoștință dacă informațiile cuprinse în articole sunt exacte sau nu.

Curtea Federală de Justiție germană, sesizată cu acest litigiu, a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene să interpreteze Regulamentul general privind protecția datelor, care reglementează printre altele dreptul la ștergere (”dreptul la uitareˮ), precum și Directiva privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, citite în lumina Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În hotărârea sa, Curtea amintește că dreptul la protecția datelor cu caracter personal nu este un drept absolut, ci trebuie să fie considerat în raport cu funcția pe care o îndeplinește în societate și să fie pus în balanță cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționalității. Astfel, Regulamentul general privind protecția datelor prevede în mod expres că dreptul la ștergere este exclus atunci când prelucrarea este necesară pentru exercitarea dreptului referitor, printre altele, la libertatea de informare.

Drepturile persoanei vizate la protecția vieții private și la protecția datelor cu caracter personal prevalează, ca regulă generală, asupra interesului legitim al utilizatorilor de internet potențial interesați de a avea acces la informația respectivă. Acest echilibru poate să depindă totuși de circumstanțele pertinente din fiecare caz în parte, în special de natura acestei informații și de caracterul sensibil al acesteia în ceea ce privește viața privată a persoanei vizate, precum și de interesul publicului de a dispune de informația respectivă, care poate varia în special în funcție de rolul jucat de persoana menționată în viața publică.

Totuși, dreptul la libertatea de exprimare și de informare nu pot fi luate în considerare atunci când cel puțin o parte dintre informațiile care figurează în conținutul indexat, care nu prezintă o importanță minoră, se dovedesc inexacte.

În ceea ce privește, pe de o parte, obligațiile ce revin solicitantului dezindexării ca urmare a inexactității unui conținut inexact, Curtea subliniază că îi revine solicitantului sarcina de a stabili inexactitatea vădită a informațiilor sau a unei părți dintre acestea care nu prezintă o importanță minoră. Cu toate acestea, pentru a evita ca acestei persoane să i se impună o sarcină excesivă susceptibilă să dăuneze efectului util al dreptului la dezindexare, acesteia îi revine numai obligația de a furniza elementele de probă a căror identificare i se poate pretinde în mod rezonabil. Așadar, aceasta nu este obligată, în principiu, să prezinte încă din etapa precontencioasă o hotărâre judecătorească obținută împotriva editorului site-ului internet în cauză, nici măcar sub forma unei decizii de măsuri provizorii.

În ceea ce privește, pe de altă parte, obligațiile și responsabilitățile care îi incumbă operatorului motorului de căutare, Curtea consideră că, în urma unei cereri de dezindexare, acesta din urmă trebuie să se întemeieze pe ansamblul drepturilor și intereselor prezente în cauză, precum și pe ansamblul împrejurărilor speței, pentru a verifica dacă un conținut poate continua să fie inclus în lista de rezultate ale căutărilor efectuate prin intermediul motorului său de căutare. Însă, acest operator nu poate fi obligat să exercite un rol activ în căutarea unor elemente de fapt care nu sunt susținute de cererea de dezindexare, pentru a determina temeinicia acestei cereri.

Prin urmare, în cazul în care solicitantul dezindexării prezintă elemente de probă pertinente și suficiente, apte să îi susțină cererea și care stabilesc caracterul vădit inexact al informațiilor care figurează în conținutul indexat, operatorul motorului de căutare este obligat să admită această cerere. Situația este aceeași cu atât mai mult atunci când acesta prezintă o hotărâre judecătorească care constată aceste elemente. În schimb, în cazul în care caracterul inexact al informațiilor care figurează în conținutul indexat nu rezultă în mod vădit având în vedere elementele de probă furnizate de solicitant, acest operator nu este obligat, în lipsa unei asemenea hotărâri judecătorești, să admită cererea. Totuși, într-un asemenea caz, solicitantul trebuie să poată sesiza autoritatea de supraveghere sau autoritatea judiciară pentru ca acestea să efectueze verificările necesare și să dispună ca operatorul respectiv să adopte măsurile care se impun. Pe de altă parte, Curtea impune operatorului motorului de căutare să avertizeze utilizatorii de internet despre existența unei proceduri administrative sau jurisdicționale privind caracterul pretins inexact al unui conținut, în măsura în care a fost informat despre această procedură.

În ceea ce privește afișarea fotografiilor sub formă de imagini de previzualizare (”thumbnailsˮ), Curtea subliniază că afișarea, în urma unei căutări după nume, sub formă de imagini de previzualizare, a unor fotografii cu persoana vizată, este de natură să constituie o ingerință deosebit de importantă în drepturile la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal ale acestei persoane.

Curtea arată că, atunci când operatorul unui motor de căutare este sesizat cu o cerere de dezindexare privind fotografiile afișate sub forma unor imagini de previzualizare, el trebuie să verifice dacă afișarea acestor fotografii este necesară pentru exercitarea dreptului la libertatea de informare a utilizatorilor de internet potențial interesați să aibă acces la aceste fotografii. În această privință, contribuția la o dezbatere de interes general constituie un element primordial care trebuie luat în considerare în evaluarea comparativă a drepturilor fundamentale concurente.

Curtea precizează că o evaluare comparativă distinctă a drepturilor și intereselor concurente se impune. Pe de o parte, atunci când sunt în discuție articole care conțin fotografii care, inserate în contextul lor de origine, ilustrează informațiile furnizate în aceste articole și opiniile exprimate în acestea și, pe de altă parte, atunci când este vorba despre fotografii afișate sub formă de imagini de previzualizare în lista de rezultate a unui motor de căutare, în afara contextului în care acestea au fost publicate pe pagina de internet de origine. În cadrul evaluării comparative referitoare la fotografiile afișate sub formă de imagini de previzualizare, Curtea concluzionează că trebuie să se țină seama de valoarea lor informativă fără a lua în considerare contextul publicării lor pe pagina de internet de unde sunt extrase. Totuși, trebuie să se țină seama de orice element textual care însoțește direct afișarea fotografiilor în rezultatele căutării și care poate să aducă o clarificare cu privire la valoarea informativă a acestora.