Deputații propun o nouă redacție a articolului 190 din Codul penal, care reglementează pedeapsa pentru infracțiunile de escrocherie. Per general, se vor institui pedepse mai blânde pentru unele încălcări calificate despre escrocherii și reguli mai clare de aplicare a normelor juridice, spun autorii.

Astfel, se propune o nouă definiție pentru escrocherie. Mai exact, aceasta va fi considerată acțiunea premeditată de dobândire ilicită a averii străine, prin inducerea cu bună știință a persoanei în eroare, prezentându-i ca fiind adevărată o faptă mincinoasă sau ca mincinoasă o faptă adevărată, folosind nume sau calităţi mincinoase, soldată cu transmiterea injustă a bunului către făptuitor sau către o altă persoană și îmbogățire nejustificată.

În prezent, Codul penal definește escrocheria drept dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privinţa naturii, calităţilor substanţiale ale obiectului, părţilor (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile.

Pedeapsa pentru acțiunile de escrocherie urmează să fie cu amendă în mărime de la 550 la 1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la trei ani. Prin urmare, urmează să fie modificat plafonul maxim al amenzii aplicate, care în prezent este de 850 unităţi convenţionale.

Aceiași acțiune săvârşită:

  1. cu folosirea de documente, înscrisuri sau date vădit false;
  2. de două sau mai multe persoane;
  3. cu folosirea situaţiei de serviciu, se va pedepsi cu amendă în mărime de la 850 la 1350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la unul la cinci ani. În prezent, legea penală prevede aceeași amendă, însă pedeapsa cu închisoare este de la doi la șase ani. În Cod va fi menținută norma care stabilește cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la trei ani, indiferent care pedeapsă se va aplica.

Totodată, se va micșora, de la cinci la patru ani, termenul minim de închisoare în cazul acțiunilor săvârșite în scopul dobândirii bunurilor de patrimoniu cultural naţional mobil, din siturile arheologice sau din zonele cu potenţial archeologic. Tot patru ani urmează să fie termenul minim de închisoare în cazul escrocheriilor săvârșite în proporții mari. În prezent, acest termen este de șapte ani. În cazul acțiunilor săvârșite în proporții deosebit de mari, pedeapsa cu închisoarea va fi de la cinci la 12 ani. În prezent, se aplică pedeapsa cu închisoare de la opt la 15 ani.

Deputații spun că dispoziția articolului 190 alin. (1) din Codul penal este imprevizibilă și prin urmare, permite o interpretare extensivă. În descrierea elementelor infracțiunii de escrocherie, legislatorul operează cu noțiuni din dreptul civil, care nu sunt definite prin prisma legislației penale.

În nota informativă a proiectului se mai menționează că în condițiile actuale, răspunderea penală de la articolului 190 din Codul penal este condiționată de existența unui act juridic, nul sau anulabil, încheiat prin vicierea consimțământului. În aceste condiții, la stabilirea componenței de infracțiune prevăzută de articolul 190 din Codul penal trebuie să se constate mai întâi dacă actul juridic este nul, sau anulabil, inclusiv prin prisma prevederilor legislației civile, în ce parte actul juridic este nul sau anulabil și anume în privința naturii, a calităților substanțiale ale obiectului, a părților, să se constate dacă identitatea părților actului juridic este sau nu motivul determinant al încheierii actului juridic, dacă încheierea actului juridic a fost sau nu determinată de comportamentul dolosiv sau viclean.