Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova (UAM) a examinat proiectul de Lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative, a luat act și a exprimat avizul său negativ asupra acestuia.

Astfel, sub aspect conceptual UAM informează că, instituirea unui tribunal specializat anticorupție, în contextul unor anumite practici internaționale și naționale, lipsei expunerii argumentelor analitice convingătoare în nota informativă, evaluării opțiunilor și avantajelor/dezavantajelor fiecărei opțiuni, fără a ține cont de conceptele anterioare, care au fost implementate, unele fiind mai eficiente, fiind modificate pe parcurs, însă fără rezultatul scontat, riscă să nu fie aplicat cu succes și să rămână o inițiativă eșuată.

Consiliul UAM mai menționează că, în situația în care a fost demarat procesul de evaluare extraordinară a judecătorilor, este lipsit de logică și contraproductiv de a nu oferi judecătorilor care au trecut evaluarea extraordinară dreptul de a judeca în continuare cauzele de corupție conform competenței actuale, fără a crea un tribunal specializat pentru acest scop. Crearea noilor organe de autoadministrare ale judecătorilor, inclusiv a colegiului de selecție și evaluare și a colegiului disciplinar, urmare a procedurii de evaluare extraordinară a candidaților în cadrul acestor organe, reprezintă anume premisa pentru asigurarea autocurățirii sistemului judecătoresc și reziliența contra elementelor de corupție. În cazul în care statul nu ia în calcul rezultatul evaluării extraordinare efectuate drept soluție viabilă pentru atingerea scopului propus, atunci recunoaște prematur eșecul său în promovarea acestei reforme și, concomitent, afectează credibilitatea altor reforme promovate în acest domeniu, inclusiv a prezentului proiect.

De asemenea, avocații consideră primordial de a pune în aplicare soluțiile sistemice ce țin de modificarea procedurii penale care permit accelerarea examinării cauzelor de corupție și elimină sincopele de procedură penală, or chiar și un tribunal anticorupție specializat va fi nevoit să aplice aceleași prevederi legale și se va ciocni cu aceleași probleme de ordin legal ca și celelalte judecătorii. Prin urmare, propun să se pună în aplicare mai întâi dispozițiile Legii nr. 245/2023 pentru modificarea unor acte normative și a Legii nr. 83/2023 pentru modificarea unor acte normative, prin care se instituie mecanisme legale pentru accelerarea judecării cauzelor privind infracțiunile de corupție, inclusiv se creează premise pentru accelerarea urmăririi penale în cauzele privind ”corupția mare” și abia după evaluarea rezultatelor acestor reforme să se examineze necesitatea altor soluții. În caz contrar, există riscul implementării unor reforme care nu țin cont de impactul reformelor precedente și riscă să devină contraproductive.

Un risc neevaluat reprezintă, de asemenea, faptul că, Judecătoria specializată anticorupție și Colegiul special anticorupție al Curții de Apel Chișinău va trebui să-și motiveze existenta, respectiv din start fiind motivat a condamna cazurile de corupție cu prejudecată, pentru a demonstra eficiența și necesitatea în sine. Crearea unei astfel de instanțe ar putea fi miza ”pentru condamnările ”de succes” și care să nu fie răsturnate în apel și recurs, nefiind propuse anumite garanții procesuale suplimentare față de cele existente pentru a înlătura un astfel de risc. Mai cu seamă, că odată cu reforma Curții Supreme de Justiției și cadrul conex acesteia, temeiurile de recurs au fost îngustate și, în consecință, posibilitatea unui control în recurs a cazurilor judecate de instanțele anticorupție a fost redusă semnificativ.

Un alt risc constă în canalizarea atenției și așteptărilor societății referitoare la lupta împotriva corupției față de un cerc îngust de judecători și în raport cu anumite cazuri concrete, care fiind amplificată de așa-numita ”justiție televizată”, poate determina presiune constantă față de cei șase judecători, care dacă vor ”îndrăzni” să achite persona vizată, toate ”indignările şi nedumeririle” societăţii şi organelor de urmărire penală vor fi dirijate şi catalizate în adresa anume a acestor instanțe, așa că acestea astfel vor fi manipulabile și apriori inechitabile.

Avizul complet poate fi consultat aici.