Reprezentanții mass-media și cei ai societății civile au semnat o declarație prin care încearcă să atragă atenția autorităților față de restricționarea accesului la informații. Astăzi a avut loc dezbaterea publică ”Datele cu caracter personal, între protecţia demnitarilor şi limitarea accesului la informaţie”, unde s-a discutat despre depersonalizarea hotărârilor judecătorești și limitarea accesului pe site-ul instante.justice.md. Astfel, semnatarii au venit cu mai multe solicitări către insituțiile responsabile, și anume:

• Solicităm tuturor autorităților publice să aplice în spiritul standardelor europene Legea privind protecția datelor cu caracter personal, la procesarea oricărei solicitări de informații.
• Solicităm Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal să se ocupe de informarea instituțiilor publice privind prevederile art.10 din Lege, dar și să explice responsabilitatea instituțiilor care încalcă acest articol al legii.
• Cerem Guvernului Republicii Moldova să asigure accesul real la informații de interes public şi să împiedice interpretarea abuzivă a Legii privind protecția datelor cu caracter personal de către responsabilii din instituţiile publice.
• Cerem Parlamentului Republicii Moldova să exercite controlul parlamentar privind realizarea practică a Legii privind protecția datelor cu caracter personal şi să identifice soluţii legislative şi normative pentru problemele semnalate de jurnalişti şi organizaţiile negivernamentale la dezbatere publică ”Datele cu caracter personal, între protecţia demnitarilor şi limitarea accesului la informaţie”.
• Solicităm partenerilor de dezvoltare să se implice în dialog pentru a informa instituțiile din Republica Moldova cu privire la importanța accesului la informație pentru un stat care s-a asociat cu UE.

Participanții la dezbaterea publică au constatat tendința mai multor autorități publice de interpretare abuzivă a prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal prin refuzuri nejustificate de a oferi informații de interes public solicitanților, în special jurnaliștilor. La dezbatere au fost prezentate un șir de exemple prin care autoritățile publice au refuzat oferirea informațiilor jurnaliștilor, avocaților și organizațiilor neguvernamentale, motivându-și refuzul prin faptul că informațiile solicitate constituie date cu caracter personal care nu pot fi divulgate fără consimțământul persoanei vizate. Cele mai frecvente plângeri ale reporterilor privind limitarea accesului la informație vizează Ministerul Justiției şi în special Portalul instanțelor de judecată, Procuratura Generală, Autoritatea Naţională de Integritate, Ministerul Afacerilor Interne, Preşedinţia, dar și numeroase întreprinderi cu capital de stat (Moldtelecom, Metalferos, Registru, Poșta Moldovei, Moldovagaz etc). ”Ținem să amintim tuturor autorităților publice că art. 10 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal prevede excepții de la regulile generale de prelucrare a datelor cu caracter personal în situațiile în care ”prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condiţiile Legii cu privire la libertatea de exprimare”. Interesul public prevalează asupra interesului individual, așa cum este expres prevăzut de art. 10 al legii citate mai sus, dar și de legislația europeană, inclusiv CEDO, a cărei membră este și Republica Moldova”, menționează semnatarii Declarației. Amintim că președintele CSJ, Mihai Poalelungi, a criticat inițiativa de a depersonaliza hotărârile instanțelor judecătorești, dar și excluderea posibilității de a căuta dosarele după numele părților. Și Asociația Promo-LEX a adus critici în adresa Ministerul Justiției și Agenția de Administrare a Instanțelor de Judecată, menționând că se interpretează extensiv prevederile Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Mai mult, motivele invocate de Ministerul Justiției privind excluderea posibilității căutării dosarelor după nume de pe portalul instanțelor sunt interpretate diferit de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Solicitați de Bizlaw.md, reprezentanții Centrului au făcut trimitere la mai multe legi naționale și recomandări internaționale, care prevăd depersonalizarea deciziilor doar în anumite condiții.