Proiectul de lege prin care sunt propuse modificări la Codul muncii în partea ce ține de concedierile colective, conține factori și risc de corupție, iar pentru interpretarea și aplicarea eficientă a normelor este necesară revizuirea și excluderea unor prevederi. Concluzia aparține experților Direcției legislație și expertiză anticorupție, din cadrul Centrului Național Anticorupție. Amendamentele propuse la Codul muncii prevăd că, concedierile colective sunt concedierile efectuate de angajator din motive ce nu țin de persoana salariatului, dacă numărul lor constituie, într-o perioadă de 30 de zile:
  • cel puțin 10 salariați în unitățile care încadrează în mod normal mai mult de 20 și mai puțin de 100 de salariați;
  • cel puțin 10% din numărul salariaților în unitățile care încadrează în mod normal cel puțin 100, dar nu mai mult de 300 de salariați;
  • cel putin 30 de salariați în unitățile care încadrează în mod normal cel puțin 300 de salariați.
Experții susțin că norma este formulată ambiguu și va permite interpretări abuzive pentru definirea noțiunii de ”concedieri colective”. În sensul dat, ambiguitatea prevederii generează posibilitatea alegerii de către angajator a interpretării convenabile a normei în versiunea preferată sau de a deroga de la ea. Astfel, în cazul în care în unități sunt încadrați 100 de salariați, concedierea colectivă poate fi definită și ca fiind concedierea efectuată de angajator din motive ce nu țin de persoana salariatului, dacă numărul lor constituie cel puțin 10 salariați în unitățile care încadrează în mod normal mai puțin de 100 de salariați și ca fiind concedierea efectuată de angajator din motive ce nu țin de persoana salariatului, dacă numărul lor constituie cel putin 10% din numărul salariaților în unitățile care încadrează în mod normal cel puțin 100 salariaţi. Aceeași situația se va crea și în cazul în care în unități activează 300 de salariați. Coruptibilitatea normei este intensificată și mai mult prin expresia ”în mod normal”, care are un sens confuz, nefiind clar în acest sens care sunt criteriile care stabilesc că salariații sunt încadrați în mod normal sau nu în unitate. În sensul dat, se reiterează argumentele expuse de către Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, bazate pe Legea salarizării, care utilizează sintagma ”numărul scriptic mediu al salariaților în anul precedent perioadei de referință” și Codul fiscal, care statuează că ”Numărul mediu de salariați - efectiv de salariați pentru perioada gestionară, determinat de indicii numărului scriptic”.