Un procuror de la Procuratura Ungheni, care a fost sancționat de Colegiul de disciplină și etică cu avertisment pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, a contestat decizia Colegiului la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Procurorul a fost sancționat după ce Colegiul a constatat că în cadrul conducerii urmăririi penale într-o cauză penală aflată în gestiunea sa, acuzatoarea a calificat juridico-penal incorect acțiunile unui conducător auto și nu a restituit părții pe dosar corpul delict-vehiculul. Asta deși legea obliga imperativ procurorul de a dispune restituirea lui până la soluționarea cauzei penale. Unul din motivele respingerii cererii de restituire a vehiculului a fost nerecunoașterea vinei de către bănuit, iar, potrivit Colegiului, această abordare din partea procurorului este total greșită. Pe de o parte, încalcă drepturile procesuale ale bănuitului de a păstra tăcerea și de a nu se autoincrimina, iar de cealaltă parte, reprezintă dovada atitudinii superficiale a procurorului la exercitarea atribuțiilor funcționale și dă naștere la suspiciuni despre competența profesională a acestuia.

De asemenea, Colegiul de disciplină și etică a reținut în hotărârea de sancționare și încălcarea de către acuzatoare a obligaţiei de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanţelor cauzei, atunci, când a dispus respingerea cererii părții apărării despre efectuarea experimentului în procedura de urmărire și dispunerea expertizei tehnice auto.

Acuzația disciplinară înaintată procurorului viza și încălcarea Codului de etică al procurorilor, și anume nerespectarea principiului legalității și independenței în activitatea de conducere a urmăririi penale, care subminează standardele de conduită profesională.

Acuzatoarea nu a fost de acord cu aceste constatări și a solicitat Consiliului Superior al Procurorilor casarea hotărârii Colegiului, considerând-o ilegală și pasibilă anulării, invocând necesitatea încetării procedurii disciplinare, din motiv că faptele sale nu constituie abatere disciplinară. Aceasta a indicat că la aplicarea sancțiuni disciplinare, Colegiul nu a ținut cont de prezența mai multor circumstanțe atenuante personale, precum încurajările de care a beneficiat pentru succesele obținute în activitatea de procuror și lipsa sancțiunilor disciplinare anterioare.

În urma examinării contestației, Consiliul Superior al Procurorilor a respins-o, cu menținerea hotărârii Colegiului de disciplină şi etică. Potrivit CSP, probatoriul administrat a confirmat prezența cumulativă a tuturor elementelor abaterii disciplinare ”îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu”, întrucât procurorul a încălcat mai multe prevederi legale.

CSP a reținut că neglijarea normelor de procedură penală din partea procurorului la conducerea urmăririi penale a fost evidentă, iar încălcarea admisă nu poate fi apreciată ca eroare justificată, care nu este de natură a atrage răspunderea disciplinară, deoarece a avut efecte negative, pe de o parte, asupra drepturilor părții în dosar, pe cealaltă parte, a adus atingere imaginii Procuraturii.

De asemenea, CSP a concluzionat că sancțiunea disciplinară (avertismentul), aplicată procurorului a fost proporțională cu gravitatea abaterii și s-a aplicat în funcție de circumstanțele cauzei.