Comisia Națională de Integritate, care urmează a fi reorganizată în Autoritatea Națională de Integritate, a propus mai multe recomandări pentru modificarea unor articole din noile legi de integritate. Astfel, dacă depunerea declaraţiei de avere şi interese personale după data de 31 martie se considera tardivă, noile modificări prevăd excluderea termenului limită. În acest scop se are în vedere depunerea declaraţiilor şi la angajare, la validarea mandatului ori numirea în funcţie şi respectiv încetarea mandatului şi a raporturilor de muncă, situaţii care au fost omise inițial. Depunerea declaraţiei de avere şi interese personale după expirarea termenului de depunere, în intervalul de timp cuprins între termenul de depunere (31 martie) şi data iniţierii controlului, se califica, până acum, drept depunere tardivă a declaraţiei. Astfel, s-a propus excluderea termenului de 31 martie, întrucât depunerea declarațiilor urmează să se efectueze şi la angajare, la validarea mandatului ori la numirea în funcţie şi respectiv la încetarea mandatului şi a raporturilor de muncă. Totodată, în cazul în care persoana care a depus declarația constată că a introdus în declaraţie date incomplete sau eronate este obligată să rectifice declaraţia în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia. Noi modificări se propun și la Declaraţia de avere şi interese, unde va fi exclus numărul contului bancar/date despre fondul de investiţii/alte forme echivalente de economisire și vor fi introduse completări noi: interesele personale ale subiectului declarării, membrilor familiei, concubinul/concubina lui atât în țară, cât și în străinătate; denumirea, adresa și IDNO al organizației publice. În recomandări se includ articole noi care fac referire la inviolabilitatea inspectorului de integritate și la protecţia acestuia de către stat. Astfel, la cererea motivată a inspectorului de integritate, în care se invocă existenţa unui pericol pentru viaţa, sănătatea sa ori a membrilor familiei lui sau a unui pericol pentru integritatea averii lor, instituțiile responsabile sunt obligate să ia măsurile de rigoare. În acest context, prejudiciul material provocat în legătură cu activitatea de serviciu a inspectorului de integritate, prin deteriorarea sau nimicirea bunurilor sale, a bunurilor membrilor familiei sale sau ale rudelor sale apropiate, se repară integral din bugetul ANI. O nouă recomandare se referă la inspectorul de integritate neasigurat cu locuinţă de serviciu, care are dreptul la compensarea cheltuielilor pentru închirierea (subînchirierea) unei locuinţe, atât cât este prevăzut în contract, dar care nu poate depăşi salariul lui de funcţie. O altă modificare propusă de membrii Autorității atrage atenția asupra refuzului unei persoane de a prezenta obiectele identificate de către inspectorul de integritate, sau cele declarate în declarația de avere și interese personale, către expertizare sau refuzul declarării locului unde acestea se află, se pedepsește conform articolului 332 din Codul Penal al Republicii Moldova – falsul în acte. Totodată, se fac recomandări pentru modificarea Codului de Procedură Civilă, potrivit cărora, contestările împotriva actelor ANI urmează a fi examinate de către instanțele de judecată în regim prioritar, având în vedere importanța și contextul social pe care îl au aceste acte. De asemenea, se propune completarea articolului 316 din Codul Civil, potrivit căruia nu pot fi confiscate bunurile dobândite licit, cu excepţia celor destinate sau folosite pentru savârşirea de contravenţii sau infracţiuni sau a cazurilor privind averile nejustificate, fapt constatat prin actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate La solicitarea Autorităţii, persoana în privinţa căreia s-a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor este suspendată din funcţie până în momentul în care actul de constatare rămâne definitiv. Suspendarea se solicitată de Autoritate și se aplică de instanța de judecată.