Investitorii străini cer revizuirea blocului infracțiunilor economice din Codul Penal, în scopul decriminalizării unor fapte care țin de riscul activității de întreprinzător, cu excepția infracțiunilor care se comit în sfera bancară, spălării banilor, falsificării documentelor, etc. Propunerea este menționată în Cartea albă 2021 elaborată de Asociația Investitorilor Străini.

De asemenea, investitorii consideră necesară revizuirea Codului Penal, în sensul recalificării unor infracțiuni economice din ”grave” în ”mai puțin grave” prin creșterea plafoanelor monetare prevăzute în Codul de procedură penală și raportarea lor la realitățile economiei.

Totodată, se propune introducerea în timpul perioadei de tranziție a interdicției de aplicare a arestului pentru comiterea infracțiunilor economice.  Asta pentru că în prezent, această măsură este folosită în mod abuziv pentru a exercita presiuni asupra oamenilor de afaceri și pentru a obține dovezi fictive.

O altă sugestie este reformarea statutului de judecător de instrucție. Oamenii de afcaeri spun că acum, judecătorul de instrucție este obligat să recunoască forțat toți pașii întreprinși de către procuror, deoarece se află într-o poziție vulnerabilă. În cazul respingerii demersului procurorului, acesta are dreptul de a contesta decizia judecătorului la Curtea de Apel, care poate anula decizia judecătorului, și, în acest caz, același procuror dispune de dreptul de a intenta un proces de urmărire penală cu privire la luarea de decizii ilegale.

Investitorii străini recomandă și excluderea procedurii ”medierea judiciară”  ei spun că această procedură este una formală și care tergiversează procesul de judecată cu 45 de zile. Potrivit lor, practica instanțelor judecătorești dovedește ineficacitatea acestui instrument, or în marea majoritate a cazurilor, părțile eșuează în încheierea tranzacțiilor de împăcare în cadrul procedurii de mediere (scopul în sine a instrumentului procedural dat). Mai mult, încheierea unei tranzacții de împăcare, de către părțile implicate în litigiu, este posibilă și în afara/în lipsa procedurii de mediere judiciară, fapt care, la fel, conturează ineficacitatea acestui instrument. De asemenea, cadrul normativ în vigoare permite părților unui litigiu să încheie o tranzacție de împăcare și în afara unui proces de judecată (tranzacția de împăcare prin care se previne un proces de judecată), punând astfel la îndemâna părților mecanisme de soluționare a litigiilor pe cale extrajudiciară.