O serie de acte normative urmează a fi modificate pentru a fi aduse în concordanță cu prevederile Codului administrativ. Ministerul Justiției a publicat proiectul de Hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative (cadrul conex Codului administrative).

Documentul propune introducerea unei terminologii unitare și o claritate în partea ce ține de contestarea actului administrativ emis de către autoritățile publice vizate în fiecare lege separată.

Proiectul propune modificări la următoarele acte normative:

  • Codul Funciar. Proiectul propune abrogarea unor norme care și-au pierdut din utilitate (articolele 91-93) și modificarea articolului 90 existent. Soluțiile propuse în Capitolul XIV Soluționarea litigiilor funciare vin să facă claritate asupra procedeelor de contestare a actelor administrative și soluționarea litigiilor dintre autorități și deținătorii de terenuri. Se propune o nouă redacție a articolului 90 în care se vor reglementa care prevederi se vor aplica la soluționarea litigiilor dintre deţinătorii de terenuri şi autorităţile administraţiei publice locale, precum și cele dintre persoanele de drept privat.
  • Codul Fiscal. Procedura de contestare a actelor emise de către organele fiscale în prezent este diferită de cea prevăzută în Codul administrativ. Proiectul vine cu o serie de modificări în Titlul V Capitolul 17 unde este prevăzută procedura de contestare a deciziei Serviciului Fiscal sau a acțiunea funcționarului fiscal. Astfel, proiectul vine cu o nouă redacție a articolului 267 ”Dreptul de a contesta decizia Serviciului Fiscal de Stat sau acţiunea funcţionarului fiscal”. Prin redacția nouă se face trimiterile la prevederile Codului administrativ care reglementează toată procedura administrativă, fiind opozabilă subiecților implicați în această activitate. Este propusă abrogarea articolelor 268-270 și 274 pentru a elimina acele norme din lege care vin în contradicție cu prevederile Codului administrativ și a celor care dublează procedura de contestare a actelor administrative. Pentru evitarea paralelismelor în legislaţie se impune abrogare acestora, grație dispozițiilor art. 65 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.
  • Legea privind accesul la informație. Odată cu adoptarea Codului administrative, procedura administrativă a suferit o serie de modificări. Autoritățile propun modificarea Legii privind accesul la informație (în articolul 15 alineatul (1)), în sensul specificării faptului că cererile privind accesul la informație vor fi înregistrate și examinate în conformitate cu prevederile Codului administrativ. Totodată, se dă o nouă redacție a articolului 16 din lege, pentru a face o distincție clară între termenii prevăzuți de Codul administrativ și cei prevăzuți de Legea privind accesul la informație. Suplimentar se propune abrogarea normelor care reglementează procedura de contestare a actului administrativ, (procedură care beneficiază de o reglementare expresă în cadrul Codului administrativ ), pentru a crea o claritate și un regim juridic uniform al subiectului dat.
  • Codul Vamal. Pentru aducerea în concordanță a prevederilor Codului Vamal cu cele ale Codului administrativ, proiectul vine cu un șir de modificări în secțiunea a 47-a din Capitolul XI care prevede calea administrativă de atac a acţiunilor sau inacţiunilor organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali. Se propune abrogarea articolelor 290-294 și ajustarea articolelor 1864 , 288-289, 2941 la prevederile Codului administrativ pentru a facilita modul de contestare a deciziilor organelor vamale și a colaboratorilor vamali și a-l alinia la regimul juridic general stabilit de Codul administrativ.
  • Legea privind administrația publică locală. Codul administrativ în prezent nu mai operează cu noțiunea de ”instanța de contencios administrativ” dar cu noțiunea de „instanța de judecată”. Astfel, se propune ca în tot cuprinsul legii sintagma „instanța de contencios administrativ” la orice formă gramaticală să fie substituită cu sintagma „instanța de judecată” pentru a crea o terminologie unitară în actele normative în vigoare. Totodată, proiectul prevede o serie de intervenții în mai multe articole pentru a face o claritate în modul de contestare a actelor administrative.
  • Legea cu privire la secretul de stat. Proiectul prevede modificări în articolul 17 care prevede contestarea deciziei de secretizare a informaţiilor și anume în alineatul (3) al articolului menționat s-a propus o nouă redacție a acestuia pentru a oferi o claritate și a aduce normele acestuia în concordanță cu cele ale Codului administrativ. Prin redacția propusă se aduc unele clarificări cu privire la modul de contestare a actului administrativ, prin introducerea obligativității de a contesta actul la organul emitent și nu la cel superior. Astfel, se va oferi beneficiul a două trepte de contestare prealabilă până la necesitatea de adresare în instanța de judecată.

Totodată, se intervine și în alte articole pentru ajustarea legii menționate la prevederile Codului administrativ, excluzându-se și normele neaplicabile.

  • Legea privind protecția mediului înconjurător
  • Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier)
  • Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare
  • Codul de executare al Republicii Moldova nr. 443/2004
  • Legea nr. 115/2005 cu privire la producţia agroalimentară
  • Legea nr. 422/2006 privind securitatea generală a produselor Legea nr.131/2007 privind siguranța traficului rutier
  • Legea nr. 170/2007 privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate
  • Legea nr. 198/2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat
  • Legea nr. 66/2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate
  • Legea nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public
  • Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova
  • Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal
  • Legea nr. 98/2012 privind administrația publică centrală de specialitate
  • Legea nr. 60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități
  • Legea nr. 129/2012 privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale
  • Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător
  • Legea nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat
  • Legea nr. 171/2012 privind piața de capital
  • Legea nr. 183/2012 concurenței
  • Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor
  • Legea nr. 325/2013 privind evaluarea integrității instituționale
  • Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului
  • Legea nr. 143/2014 privind regimul articolelor pirotehnice
  • Codul transporturilor rutiere nr. 150/2014
  • Legea nr. 7/2016 privind supravegherea pieţei în ceea ce privește comercializarea produselor nealimentare
  • Legea nr. 28/2016 privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice
  • Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică
  • Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale
  • Legea nr. 234/2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare
  • Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică
  • Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul administraţiei penitenciare
  • Legea nr. 302/2017 cu privire la Serviciul Vamal Legea nr. 119/2018 cu privire la medicamentele de uz veterinary
  • Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică
  • Legea nr. 154/2018 privind atragerea investițiilor străine în domeniul producției de film și alte opere audiovizuale.

Modificările propuse în actele normative menționate se operează pentru a aduce conținutul și terminologia acestora în corespundere cu prevederile Codului administrativ, pentru a crea un cadru legal unitar în partea ce ține de contestarea actelor administrative, se menționează în Nota informative a documentului.

Totodată, s-a intervenit tehnic în cuprinsul actelor normative cu schimbările de rigoare a tuturor referințelor la Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000 și Legea nr.190/1994 cu privire la petiționare prin trimiteri la prevederile Codului administrativ.

Autorii subliniază că prin intermediul proiectului în unele acte normative sunt prevăzute expres derogări de la normele Codului administrativ referitoare la parcurgerea procedurii prealabile de contestare a actului administrativ. Aceste derogări exprese constau în lipsa obligativității parcurgerii procedurii prealabile prevăzută de Codul administrativ drept regulă în materie și au fost incluse în proiect pentru a se spori gradul de previzibilitate a cadrului normativ general în contextul în care prevederea de la art. 163 alin. (3) din Codul administrativ stabilește că „Procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă: (...) c) legea prevede expres adresarea nemijlocită în instanța de judecată.”.

Pentru a se exclude orice dubii cu privire la lipsa necesității parcurgerii procedurii prealabile într-un șir de situații specifice, s-a exprimat în particular expres acest fapt în prevederile corespunzătoare din proiect. Soluția excluderii obligativității parcurgerii procedurii prealabile în cazurile date este generată de faptul că natura juridică a actului administrativ sau a situației create, calitatea specială a părților în litigiu (cum ar fi spre exemplu, în cazul art. 45 alin. (4) lit. b), 48 alin. (2) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală) sau urgența situației asupra căreia este necesar de pronunțat (cum ar fi în cazul prevederii de la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 198/2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat) golește de conținut procedura prealabilă de contestare și exclude beneficiile potențiale pe care le poate oferi aceasta.

În același timp, în unele acte normative supuse modificărilor au fost incluse norme derogatorii de la prevederile Codului administrativ, în special normele care prevăd contestarea actelor Serviciului vamal sau fiscal. Introducerea unor asemenea derogări a fost necesară reieșind din specificul procedurilor respective care prin natura lor sunt proceduri administrative specifice ce urmează a se desfășura în anumiți termeni care sunt reglementați de către legea specială și nu de către Codul administrativ, actul normativ general care reglementează procedura de constare a actelor administrative.

Totodată, reieșind din faptul că Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul 225 alineatul (3) din Codul administrativ, prin proiect se propune completarea alineatului 3 al articolului 225 cu litera e) cu acordarea dreptului instanțelor judecătorești competenţa de a verifica proporționalitatea măsurilor de urgență dispuse de către autoritățile executive responsabile de gestionarea stării de urgență. Propunerea oferă un câmp de aplicare foarte larg, principiul proporționalității impune existența unor garanții care ar putea compensa eventuala aplicare abuzivă a prevederilor contestate. În primul rând, împotriva acțiunilor abuzive ale autorităților publice, în eventualitatea în care acestea au loc, trebuie să existe un remediu sub forma controlului judecătoresc. Astfel, legea trebuie să le asigure persoanelor afectate de măsurile de urgență ale executivului pe durata stării de urgență accesul la un tribunal cu „jurisdicție deplină”.