Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Balan v. Republica Moldova (nr. 2). Cauza se referă la procedurile redeschise la nivel naţional în urma hotărârii Curții în cauza Balan v. Moldova (nr. 19247/03, 29 ianuarie 2008), prin care s-a constatat încălcarea drepturilor reclamantului garantate de Articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Potrivit circumstanțelor cauzei, în anul 1985 reclamantul a publicat fotografia ”Cetatea Soroca” în albumul Poliptic Moldav. Între anii 1996-2000, acea fotografie a fost folosită, fără acordul reclamantului, în calitate de fundal pentru buletinele de identitate emise de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Astfel, reclamantul a depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea dreptului de autor şi repararea prejudiciului material şi moral. Prin hotărârea sa din 6 noiembrie 2001, Tribunalul Chişinău a admis acţiunea respectivă, acordând reclamantului 180.000 de lei în calitate de despăgubire pentru prejudiciul material şi 3.600 de lei pentru prejudiciul moral. Ulterior, prin decizia sa din 26 martie 2002, Curtea de Apel Chişinău a casat hotărârea instanţei de fond, respingând pretenţiile reclamantului cu privire la repararea prejudiciului. În final, prin decizia sa definitivă din 16 octombrie 2002, Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea de recurs a reclamantului, ca fiind inadmisibilă.

Reclamantul a depus o cerere în faţa Curţii în baza Articolului 6 § 1 din Convenţie şi a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. Prin hotărârea sa în cauza Balan v. Moldova, pre-citată, Curtea a constatat că a avut loc o încălcare a prevederilor respective, acordându-i reclamantului 5.000 de euro pentru prejudiciul material şi moral, şi 2.000 de euro pentru costuri şi cheltuieli.

În baza hotărârii respective a Curţii, reclamantul a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie. Curtea a admis cererea respectivă, a casat decizia Curţii de Apel din 26 martie 2002 şi a menţinut hotărârea Tribunalului Chişinău din 6 noiembrie 2001.

Ulterior, Ministerul Dezvoltării Informaţionale a depus o cerere cu privire la explicarea dispozitivului deciziei Curţii Supreme de Justiţie, în partea privind repararea prejudiciului. Curtea Supremă de Justiţie a indicat că suma acordată reclamantului în baza hotărârii Curţii în cauza Balan v. Moldova trebuia să fie exclusă din suma datorată acestuia în baza deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 noiembrie 2008.

Din aceste considerente, reclamantul a depus o nouă cerere în faţa Curţii, invocând că modul în care Curtea Supremă de Justiţie explicase dispozitivul deciziei sale din 12 noiembrie 2008 ar fi încălcat principiul securităţii raporturilor juridice şi dreptul său la protecţia proprietăţii, contrar Articolului 6 § 1 din Convenţie și Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.

Cu referire la fondul cauzei, Curtea a notat că instanţa supremă nu a reţinut niciodată în decizia sa din 12 noiembrie 2008 faptul că a corectat o eroare judiciară. De fapt, ea a respins anterior o cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 noiembrie 2008, constatând că acordarea despăgubirilor de către instanțele naţionale, pe lângă cea acordată deja în hotărârea principală, nu a subminat legalitatea procedurii. Prin urmare, este evident că însăși Curtea Supremă de Justiție nu a constatat nicio eroare judiciară în prezenta cauză. În acest context, în loc să își revizuiască hotărârea sa din 12 noiembrie 2008, Curtea Supremă de Justiție a ales să explice modul de executare a acesteia. Cu toate acestea, ea nu s-a referit la alte circumstanțe noi, altele decât cele care făceau parte din dosarul cauzei în momentul adoptării hotărârii. În plus, aceeași instanță, la adoptarea deciziei din 12 noiembrie 2008, nu a considerat necesară deducerea vreunei sume din cuantumul despăgubirii în favoarea reclamantului, deși cunoștea despre hotărârea Curții în cauza respectivă.

În final, Curtea a notat că încheierea cu privire la respectiva explicare a hotărârii judecătoreşti a afectat în mod substanțial suma despăgubirilor acordate reclamantului, diminuând-o cu aproximativ 36 %. Prin urmare, aceasta a depășit interpretarea sau corectarea obișnuită a erorilor materiale sau judiciare, ceea ce este incompatibil cu principiul securității juridice. Respectiv, Curtea a constatat o încălcare a Articolului 6 § 1 din Convenţie şi, prin urmare, a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

De asemenea, Curtea a concluzionat că în hotărârea sa anterioară, ea deja îi acordase reclamantului despăgubiri pentru încălcarea drepturilor sale în perioada de utilizare neautorizată a fotografiei sale și că, în final, reclamantul beneficiase de circa 13.900 de euro pentru perioada respectivă. Astfel, Curtea a considerat că nu este necesară acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul material. Totodată, Curtea a acordat reclamantului 1.500 de euro pentru prejudiciul moral şi 400 de euro pentru costuri şi cheltuieli.

Rezumatul hotărârii a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.