Autoritățile au anunțat mai multe modificări la Legea cu privire la procuratura, inclusiv completarea acesteia cu o normă privind stabilirea interimatului funcției de Procuror General.

Menționăm că, deși despre proiect s-au expus mai mulți oficiali, acesta nu a fost încă publicat. Cu toate acestea, Guvernul a aprobat, recent, și un aviz la inițiativa legislativă. Potrivit documentului, se propune completarea art. 11 cu alin. (2¹ ) din legea cu următorul cuprins: ”în cazul intervenirii vacanței funcției de Procuror General, Consiliul Superior al Procurorilor va desemna un Procuror General interimar până la organizarea concursului și numirea, în urma acestuia, a Procurorului General prin decret prezidențial”.

În avizul aprobat, Guvernul menționează că art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la Procuratură prevede că în termen de trei luni de la numirea sa în funcție, Procurorul General îi numește pe adjuncții săi, le repartizează acestora domeniile de competență și stabilește ordinea substituirii sale de către adjuncți în cazul absenței sau al imposibilității de exercitare a funcțiilor sale. În cazul în care Procurorul General nu a stabilit ordinea substituirii sale de către adjuncți, funcțiile Procurorului General vor fi exercitate de drept de către adjunctul cu cea mai mare vechime în funcția de procuror. Astfel, prin normă respectiva, în situaţiile când intervine vacanţa funcţiei de Procuror General, unul dintre adjuncții de drept preia atribuţiile acestuia.

De asemenea, Curtea Constituțională a stabilit anterior că ”în sens constituţional vacanţa funcţiei constituie intervalul de timp în care o funcţie nu este ocupată. [...] În situaţiile în care survine vacanţa funcţiei se instituie interimatul funcţiei, care reprezintă o perioadă de timp în care funcţia vacantă este exercitată de o altă persoană decât titularul funcţiei [...]”.

Astfel, Guvernul reţine că Legea Supremă nu operează cu noţiunea de ”interimat al funcţiei de Procuror General”, la fel cum nu conţine prevederi referitoare la intervenirea vacanței acestei funcții. Prin urmare, în problemele şi în aspectele legate de organizarea şi funcţionarea internă a Procuraturii în privinţa cărora Constituţia Republicii Moldova nu dispune, Parlamentul are libertatea să decidă în mod autonom.

Totodată, Executivul menționează că adoptarea de către Parlament a unor norme prin care se instituie interimatul funcţiei de Procuror General în sine nu contravine normelor constituţionale. Totuși, notează că, în condițiile în care Legea cu privire la Procuratură asigură continuitatea exercitării atribuțiilor Procurorului General pe perioada absenței sale de către adjuncții acestuia, se propune a fi reconsiderată necesitatea desemnării unui Procuror General interimar.

În același timp, reglementarea posibilității numirii unui Procuror General interimar în lipsa unor norme imperative privind limitele temporale ale instituției interimatului riscă să genereze perpetuarea în timp a situației de interimat.

Guvernul mai subliniază că situaţiile provizorii, precum interimatul, menite să evite crearea vidului de putere şi să asigure organizarea mecanismelor de formare a instituţiilor funcţionale plenipotenţiare, trebuie să fie înlăturate cât mai curând posibil. În acest sens, și Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reiterat inadmisibilitatea permanentizării situaţiilor de interimat. Astfel, Cabinetul de miniștri consideră necesar ca în proiect să fie stabilit un termen exact pentru organizarea concursului la funcția de Procuror General.

Amintim că, proiectul stabilește, de asemenea, posibilitatea ca funcția de Procuror General să poată fi ocupată de către o persoană care nu deține cetățenia Republicii Moldova, dar și majorarea numărului de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor.